Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Qohelet 1:2 - Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Propovăduitorul, deșertăciunea deșertăciunilor! Totul este deșertăciune!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 O, deșertăciune a deșertăciunilor! zice oratorul. O, deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 El a zis: „Vai, ce lipsă de sens! Cât de absurd este tot ce se întâmplă! Totul este inutil!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

2 Văd lipsă de înțelepciune – Totul e doar deșertăciune! E orice lucru, pieritor – Supus deșertăciunilor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Deșertăciunea deșertăciunilor – spune Qohelét – deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul, o, deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune.

Onani mutuwo Koperani




Qohelet 1:2
23 Mawu Ofanana  

Dar omul cel deșert va căpăta pricepere când mânzul unui măgar sălbatic se va naște om.


Omul este ca o suflare, zilele lui ca umbra care trece.


Adu‐ți aminte ce scurtă este vremea mea, pentru ce deșertăciune ai făcut pe toți copiii oamenilor!


Depărtează deci necazul din inima ta și înlătură răul din carnea ta: căci tinerețea și părul negru sunt deșertăciune.


Deci dacă ar trăi omul mulți ani, să se bucure în ei toți, totuși să‐și aducă aminte de zilele de întuneric, căci vor fi multe: tot ce vine este deșertăciune.


Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Propovăduitorul, totul este deșertăciune!


Și am privit la toate lucrurile pe care le‐au lucrat mâinile mele și la truda cu care m‐am trudit ca să le fac; și iată totul era deșertăciuneși vânare de vânt și nu este niciun folos sub soare.


Și am zis în inima mea: Cum se întâmplă nebunului așa mi se va întâmpla și mie: atunci pentru ce am fost eu deci mai înțelept? Atunci am zis în inima mea: Și aceasta este deșertăciune.


Și am urât viața; căci fapta care se face sub soare m‐a dezgustat; căci totul este deșertăciune și vânare de vânt.


Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Totuși el va stăpâni peste toată truda mea cu care m‐am trudit și cu care am fost înțelept sub soare. Și aceasta este deșertăciune.


Căci este un om a cărui trudă a fost cu înțelepciune și cu cunoștință și cu iscusință: totuși o lasă unui om care nu s‐a trudit în ea ca partea lui. Și aceasta este deșertăciune și mare rău.


Căci toate zilele lui sunt dureriși osteneala lui scârbă; nici noaptea inima lui n‐are odihnă. Și aceasta este o deșertăciune.


Căci Dumnezeu dă unui om care este bun în ochii săi înțelepciune și cunoștință și bucurie, dar celui păcătos îi dă osteneala de a strânge și a grămădi ca să dea celui ce este bun înaintea lui Dumnezeu. Și aceasta este o deșertăciune și vânare de vânt.


Mi‐am adunatși arginți, aur și comoară de împărați și de ținuturi; mi‐am ținut cântăreți și cântărețe și desfătările copiilor oamenilor: o nevastă, și țiitoare.


Căci ce se întâmplă copiilor oamenilor se întâmplă și dobitoacelor; pentru toți este aceeași soartă: cum moare acesta, așa moare și celălalt, și o suflare au toți și omul n‐are nicio întâietate față de dobitoc, căci totul este deșertăciune.


Nu avea sfârșit tot poporul, toți aceia peste care era el; totuși cei ce vor veni pe urmă nu se vor bucura de el. Cu adevărat și aceasta este o deșertăciune și vânare de vânt.


Și am văzut toată osteneala și toată iscusința la lucru, că pentru aceasta este pizma unuia împotriva altuia. Și aceasta este deșertăciune și vânare de vânt.


Este unul singur și fără al doilea și n‐are nici fiu nici frate: totuși munca lui nu are sfârșit și ochiul său nu se satură de bogăție. Și pentru cine, zice el, mă ostenesc eu și‐mi lipsesc sufletul de bine? Și aceasta este o deșertăciune și trudă rea.


Cel ce iubește argintul nu se va sătura de argint; nici cel ce iubește belșugul de venit. Și aceasta este deșertăciune.


Căci sunt multe lucruri care înmulțesc deșertăciunea: ce folos are omul?


Căci zidirea a fost supusă deșertăciunii, nu de bunăvoie, ci din pricina aceluia care a supus‐o, în nădejdea


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa