Plângerile 1:7 - Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Ierusalimul în zilele suferinței și ticăloșiei lui își aduce aminte de toate lucrurile sale plăcute care erau în zilele de demult. Când a căzut poporul său în mâna protivnicului și nu era cine să‐i ajute, potrivnicii l‐au văzut și au râs de pieirea lui.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ În zilele necazului și ale rătăcirii lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bogățiile pe care le-a avut în zilele de odinioară. Când poporul lui a căzut în mâna dușmanului, nimeni nu i-a sărit în ajutor. Dușmanii l-au privit și au râs pe seama prăbușirii lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ În zilele necazului și ale rătăcirii lui, Ierusalimul își amintește de toate bogățiile pe care le-a avut în trecut. Când poporul lui a fost învins de inamic, nimeni nu a venit în ajutor! Dușmanii l-au privit și au găsit motiv să râdă de el din cauza prăbușirii lui.

Biblia în versuri 2014

⁷ În zilele necazului Și-ale ticăloșiei lui, Ierusalimul ia aminte La zilele de dinainte, La bunătățile pe care Le-a tot avut fără-ncetare, De mult, în zilele lui bune Din vremile cele străbune. Când a căzut poporul lui În mâna-asupritorului, Nu s-a găsit nici un popor Ca să îi vină-n ajutor, Iar cei care îl dușmăneau, De prăbușirea lui, râdeau.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ zain În zilele suferinței și ale rătăcirii sale, Ierusalímul și-a adus aminte de lucrurile sale de preț pe care le avea în zilele de odinioară. Dar când poporul său a căzut în mâna opresorului, nu a mai fost cine să-l ajute; l-au văzut opresorii și l-au luat în râs din cauza anihilării sale.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ În zilele necazului și ticăloșiei lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bunătățile de care a avut parte din zilele străbune; când a căzut poporul lui în mâna asupritorului, nimeni nu i-a venit în ajutor, iar vrăjmașii se uitau la el și râdeau de prăbușirea lui.

Plângerile 1:7 Mawu Ofanana

Iov 29:2

O, de aș fi ca în lunile trecute și în zilele când veghea Dumnezeu asupra mea;

Psalmi 42:4

Îmi aduceam aminte de aceste lucruri și‐mi vărsam sufletul în mine: cum mergeam cu gloata, cum mă duceam cu ei la casa lui Dumnezeu, cu glas de bucurie și de laudă, o mulțime în sărbătoare.

Psalmi 77:3

Mi‐aduceam aminte de Dumnezeu și suspinam, cugetam și duhul meu era copleșit. (Sela.)

Psalmi 79:4

Am ajuns de ocară vecinilor noștri, de râs și de batjocură celor ce sunt în jurul nostru.

Isaia 64:10

Sfintele tale cetăți s‐au prefăcut într‐o pustie, Sionul este o pustie, Ierusalimul o pustietate.

Isaia 64:11

Sfânta și frumoasa noastră casă, unde te‐au lăudat părinții noștri este arsă cu foc și toate lucrurile noastre de preț sunt pustiite.

Ieremia 37:7

Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Așa să spuneți împăratului lui Iuda care v‐a trimis la mine să mă întrebați: Iată, oastea lui Faraon, care a ieșit în ajutorul vostru, se va întoarce în Egipt în țara sa.

Ieremia 48:27

Căci nu ți‐a fost Israel de batjocură? A fost el oare printre hoți, de clătinai din cap ori de câte ori vorbeai de el?

Plângerile 4:17

Ochii noștri încă lâncezesc după ajutorul nostru zadarnic. În vegherea noastră am vegheat pentru un neam care nu putea să ne mântuiască.

Езекиел 25:3

Și spune copiilor lui Amon: Ascultați cuvântul Domnului Dumnezeu. Așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ai zis: Ha! Ha! împotriva locașului meu sfințit când a fost pângărit și împotriva țării lui Israel când a fost pustiită și împotriva casei lui Iuda când s‐a dus în robie,

Езекиел 25:6

Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că ai bătut în mâini și ai dat din picior și te‐ai bucurat cu toată ciuda sufletului tău de țara lui Israel:

Osea 2:7

Și va alerga după iubiții săi și nu‐i va ajunge și‐i va căuta și nu‐i va afla. Și va zice: Voi merge și mă voi întoarce la bărbatul meu cel dintâi, căci mi‐era mai bine atunci decât acum.

Miheia 4:11

Și acum multe neamuri s‐au adunat împotriva ta, care zic: Să fie pângărită și ochiul nostru să‐și vadă dorința asupra Sionului.

Luca 15:17

Dar când și‐a venit în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu au prisos de pâine iar eu pier aici de foame!

Luca 16:25

Iar Avraam a zis: Copile, adu‐ți aminte că ți‐ai primit cele bune în viața ta și Lazăr de asemenea cele rele, iar acum el este mângâiat aici iar tu ești în dureri.