Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 6:2 - Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Serafimii stăteau deasupra lui; fiecare avea șase aripi: cu două își acoperea fața, cu două își acoperea picoarele și cu două zbura.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Deasupra Lui stăteau serafimi. Fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fețele, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Deasupra Lui stăteau serafimi. Fiecare dintre ei avea șase aripi. Cu două dintre ele își acopereau fețele; cu două își acopereau picioarele, iar cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

2 Deasupră-I, serafimi erau, Cari șase aripe aveau. Două aripi le-au folosit Când fața și-au acoperit. Cu alte două-și înveleau Picioarele, și foloseau Două aripi pentru zburat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Serafimi stăteau deasupra lui; fiecare avea câte șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Serafimii stăteau deasupra Lui și fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 6:2
34 Mawu Ofanana  

Și Avram a căzut pe fața sa și Dumnezeu a vorbit cu el, zicând:


Și a fost așa: cum a auzit Ilie, și‐a acoperit fața în manta și a ieșit și a stătut la intrarea peșterii. Și iată un glas către el zicând: Ce faci aici, Ilie?


Și Mica a zis: Ascultă deci cuvântul Domnului: Am văzut pe Domnul șezând pe scaunul său de domnie și toată oștirea cerurilor stând împrejurul lui, la dreapta lui și la stânga lui.


Și o aripă a heruvimului era de cinci coți și cealaltă aripă a heruvimului de cinci coți: erau zece coți de la vârful unei aripi până la vârful celeilalte aripi.


Și a pus heruvimii în mijlocul casei dinăuntru și aripile heruvimilor erau întinse, așa că aripa unuia atingea peretele și aripa celuilalt heruvim atingea celălalt perete. Și aripile lor se atingeau aripă de aripă în mijlocul casei.


Căci heruvimii își întindeau aripile peste locul chivotului, și heruvimii acopereau chivotul și pârghiile lui pe deasupra.


Tu singur ești Domnul, tu singur; tu ai făcut cerurile, cerurile cerurilor și toată oștirea lor, pământul și tot ce este în el, mările și tot ce este în ele, și tu faci să trăiască toate; și ție ți se închină oștirea cerurilor.


Și a fost așa: în ziua când fiii lui Dumnezeu au venit să se înfățișeze înaintea Domnului a venit și Satana printre ei.


Iată, el nu se încrede în sfinții săi și cerurile nu sunt curate în ochii săi;


Iată, El nu se încrede în slujitorii săi și învinuiește pe îngerii săi de prostie:


Binecuvântați pe Domnul, voi, îngerii săi, care sunteți tari în putere, care faceți cuvântul lui, ascultând de glasul cuvântului său!


cel ce face pe îngerii săi vânturi; și pe slujitorii săi flacări de foc.


Călărea pe un heruvim și zbura; da, plutea pe aripile vântului.


Dumnezeu este mult de temut în sfatul sfinților și înfricoșat pentru toți cei din jurul lui:


Și heruvimii își vor întinde aripile pe deasupra acoperind cu aripile lor scaunul îndurării și fețele lor să fie întoarse una către alta: fețele heruvimilor vor fi spre scaunul îndurării.


Și a zis: Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Și Moise și‐a ascuns fața, căci se temea să se uite spre Dumnezeu.


Și heruvimii își întindeau aripile în sus acoperind cu aripile lor scaunul îndurării și fețele lor erau una către alta; fețele heruvimilor erau spre scaunul îndurării.


Și unul din serafimi a zburat spre mine și avea în mână un cărbune aprins pe care‐l luase cu cleștele de pe altar.


Și fețele lor și aripile lor erau despărțite sus; două aripi la fiecare erau prinse una de alta și două le acopereau trupurile.


Și când mergeau, am auzit vuietul aripilor lor, ca vuietul de ape mari, ca glasul celui Atotputernic, un vuiet de zarvă ca vuietul unei oștiri; când stăteau, își lăsau aripile în jos.


Și am văzut și iată un vârtej de vânt venea de la miazănoapte, un nor mare și un foc înlănțuindu‐se; și în jurul lui era o strălucire și din mijlocul lui parcă ar fi fost aramă lucitoare din mijlocul focului.


Și fiecare avea patru fețe și fiecare din ele avea patru aripi.


Aripile lor erau prinse una de alta; nu se întorceau când mergeau; fiecare mergea drept înainte.


Și când mergeau heruvimii, mergeau și roatele lângă ei; și când își ridicau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, roatele nu se întorceau de lângă ei.


Fiecare avea patru fețe și fiecare patru aripi; și asemănarea mâinilor de om era sub aripile lor.


Un râu de foc ieșea și se vărsa dinaintea lui; mii de mii îi slujeau și zece mii de ori zece mii stăteau înaintea lui: judecata s‐a ținut și cărțile s‐au deschis.


da, pe când încă vorbeam în rugăciune, bărbatul Gavril, pe care‐l văzusem în vedenie mai înainte, zburând iute, s‐a atins de mine cam pe la ceasul jertfei de seară.


Și el a luat cuvântul și a vorbit către cei ce stăteau înaintea sa, zicând: Luați de pe el hainele murdare! Și lui i‐a zis: Iată, am făcut să se ducă de pe tine nelegiuirea ta și te îmbrac cu haine de sărbătoare.


Și toată mulțimea poporului se ruga afară în ceasul tămâiei.


Și despre îngeri zice: Cel ce face pe îngerii săi vânturi și pe slujitorii săi o pară de foc.


Și am văzut un alt înger zburând în mijlocul cerului, având o evanghelie veșnică, pentru ca să binevestească celor ce șed pe pământ și la orice neam și seminție și limbă și popor.


Și cele patru viețuitoare, având fiecare din ele câte șase aripi, sunt pline de ochi de jur împrejur și pe dinăuntru: și n‐au odihnă zi și noapte, zicând: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era și care este și care vine.


Și toți îngerii stăteau de jur împrejurul scaunului de domnie și împrejurul prezbiterilor și celor patru viețuitoare; și au căzut pe fețele lor înaintea scaunului de domnie și s‐au închinat lui Dumnezeu,


Și am văzut și am auzit un vultur zburând în mijlocul cerului zicând cu glas mare: Vai, vai, vai, de locuitorii de pe pământ, din pricina celorlalte glasuri ale trâmbiței celor trei îngeri care au să mai trâmbițeze!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa