Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 7:7 - Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Ah, adu‐ți aminte că viața mea este o suflare; ochiul meu nu va mai vedea binele.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, că viața mi-e doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea binele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Dumnezeule, amintește-Ți că viața mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea niciodată fericirea!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

7 O Doamne, nu-Ți amintești oare, Că viața mea-i doar o suflare?! Iar fericirea, ochii mei – Aici – n-au s-o mai vadă ei.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Amintește-ți că zilele mele sunt o suflare și ochii mei nu se vor mai întoarce să vadă binele!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, că viața mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.

Onani mutuwo Koperani




Iov 7:7
16 Mawu Ofanana  

Și Iacov, tatăl lor, le‐a zis: Voi m‐ați lipsit de copii! Iosif nu mai este și Simeon nu mai este și vreți să luați pe Beniamin? Toate acestea sunt împotriva mea.


Adu‐ți aminte, rogu‐te, de cuvântul pe care l‐ai poruncit robului tău Moise zicând: Dacă veți lucra cu necredincioșie, vă voi împrăștia printre popoare;


Oare nu sunt zilele mele puține? Să înceteze, să se îndepărteze și mă voi lumina puțin,


Adu‐ți aminte, te rog, că tu m‐ai fățuit ca lutul: și mă vei preface tu iarăși în pulbere?


M‐am scârbit; nu voi trăi în veac! Lasă‐mă, căci zilele mele sunt o suflare!


Acum zilele mele trec mai repede decât un alergător; ele fug, nu văd binele;


Da, omul umblă ca o umbră, se neliniștește cu adevărat în zadar, îngrămădește avuții și nu știe cine le va strânge.


Mulți zic: Cine ne va arăta vreun bine? Înalță peste noi lumina feței tale, Doamne!


Adu‐ți aminte, Doamne, de aceasta, că vrăjmașul a ocărât, și un popor nebun a hulit numele tău.


Scoală‐te, Dumnezeule, apără‐ți pricina ta, adu‐ți aminte cât de nebunește te ocărăște omul nebun toată ziua.


Și și‐a adus aminte că erau carne: un vânt ce trece și nu se mai întoarce.


Adu‐ți aminte ce scurtă este vremea mea, pentru ce deșertăciune ai făcut pe toți copiii oamenilor!


Adu‐ți aminte, Doamne, de ocara robilor tăi, pe care o port în sânul meu de la toate popoarele puternice,


Tu, Doamne, știi! Adu‐ți aminte de mine și cercetează‐mă și răzbună‐mă de prigonitorii mei; în îndelunga ta răbdare nu mă lua; cunoaște că pentru tine sufăr ocară.


Voi care nu știți cele de mâine. Ce este viața voastră? Căci sunteți un abur care se arată puțin și apoi piere.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa