Ieremia 2:13 - Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Căci poporul meu a făcut două rele: M‐au părăsit pe mine, izvorul apelor vii și și‐au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ „căci poporul Meu a comis două lucruri rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat fântâni, fântâni sparte, care nu țin apa.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ pentru că poporul Meu a comis două fapte rele: M-au abandonat pe Mine care sunt Izvorul apelor vii; apoi și-au săpat puțuri. Totuși, acele puțuri sunt sparte. Ele nu pot să țină apă în ele!

Biblia în versuri 2014

¹³ „Iată că-ntreg poporul Meu Mare păcat a săvârșit Și-al său păcat e îndoit. L-au părăsit pe Domnul lor – Pe al apelor vii izvor – Și-n urmă puțuri și-au săpat, În care apa nu a stat.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Căci poporul meu a făcut două rele: m-au părăsit pe mine, izvorul de apă vie, ca să-și sape cisterne, cisterne crăpate, care nu pot [să țină] apă.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ „Căci poporul Meu a săvârșit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă.

Ieremia 2:13 Mawu Ofanana

2 Regi 22:17

Fiindcă m‐au părăsit și au ars tămâie la alți dumnezei și m‐au întărâtat la mânie prin toată lucrarea mâinilor lor; mânia mea s‐a aprins împotriva locului acestuia și nu se va stinge.

Psalmi 36:9

Căci la tine este izvorul vieții; în lumina ta vom vedea lumină.

Qohelet 1:14

Am văzut toate lucrările care se fac sub soare; și iată totul este deșertăciune și vânare de vânt!

Qohelet 1:2

Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Propovăduitorul, deșertăciunea deșertăciunilor! Totul este deșertăciune!

Qohelet 12:8

Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Propovăduitorul, totul este deșertăciune!

Qohelet 2:11

Și am privit la toate lucrurile pe care le‐au lucrat mâinile mele și la truda cu care m‐am trudit ca să le fac; și iată totul era deșertăciuneși vânare de vânt și nu este niciun folos sub soare.

Qohelet 2:21

Căci este un om a cărui trudă a fost cu înțelepciune și cu cunoștință și cu iscusință: totuși o lasă unui om care nu s‐a trudit în ea ca partea lui. Și aceasta este deșertăciune și mare rău.

Qohelet 2:26

Căci Dumnezeu dă unui om care este bun în ochii săi înțelepciune și cunoștință și bucurie, dar celui păcătos îi dă osteneala de a strânge și a grămădi ca să dea celui ce este bun înaintea lui Dumnezeu. Și aceasta este o deșertăciune și vânare de vânt.

Qohelet 4:4

Și am văzut toată osteneala și toată iscusința la lucru, că pentru aceasta este pizma unuia împotriva altuia. Și aceasta este deșertăciune și vânare de vânt.

Isaia 1:3

Boul cunoaște pe stăpânul său și măgarul ieslea domnului său: dar Israel nu cunoaște, poporul meu n‐are pricepere.

Isaia 1:4

Ah, neam păcătos, popor încărcat de nelegiuire, sămânță de făcători de rele, copii care se strică! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfântul lui Israel, s‐au înstrăinat, au dat înapoi.

Isaia 12:3

De aceea veți scoate cu veselie apă din izvoarele mântuirii.

Isaia 5:13

De aceea poporul meu este dus în robie din lipsă de cunoștință: și fruntașii lui suferă de foame și mulțimea lui se usucă de sete.

Isaia 55:2

De ce cumpăniți argintul pentru ceea ce nu este pâine? Și osteneala voastră pentru ceea ce nu satură? Ascultați‐mă cu luare aminte și mâncați ce este bun și să se desfăteze sufletul în grăsime.

Isaia 63:8

Căci a zis: Cu adevărat ei sunt poporul meu, copii care nu vor amăgi. Și el a fost Mântuitorul lor.

Ieremia 1:16

Și voi vesti judecățile mele împotriva lor pentru toată răutatea lor. Fiindcă m‐au părăsit și au ars tămâie altor dumnezei și s‐au închinat înaintea lucrărilor mâinilor lor.

Ieremia 14:3

Și cei măreți ai lor trimit pe cei mici ai lor după apă; vin la gropi, nu găsesc apă; se întorc cu vasele goale. Se rușinează, roșesc și își învelesc capetele.

Ieremia 15:6

Tu m‐ai lepădat, zice Domnul, ai mers înapoi; de aceea eu mi‐am întins mâna împotriva ta și te voi strica; sunt sătul de a mă pocăi.

Ieremia 17:13

Doamne, nădejdea lui Israel, toți cei ce te părăsesc se vor rușina. Cei ce se depărtează de la mine vor fi scriși în țărână pentru că au părăsit pe Domnul, izvorul apelor vii.

Ieremia 18:14

Va înceta oare zăpada Libanului din stânca ogorului? Sau se vor usca oare apele cele reci care curg în jos de departe?

Ieremia 19:4

Pentru că m‐au părăsit și au înstrăinat locul acesta și au ars tămâie în el altor dumnezei pe care nu‐i cunoscuseră, nici ei, nici părinții lor, nici împărații lui Iuda și au umplut locul acesta de sângele celor nevinovați.

Ieremia 2:11

A schimbat vreun neam dumnezeii săi? Și ei nu sunt dumnezei; dar poporul meu a schimbat slava sa cu ceea ce este fără folos.

Ieremia 2:17

Oare nu singur ți‐ai făcut aceasta, părăsind pe Domnul Dumnezeul tău în vremea când el te povățuia pe cale?

Ieremia 2:26

Cum se rușinează hoțul când este prins, așa se va rușina casa lui Israel; ei, împărații lor, mai marii lor și preoții lor și prorocii lor,

Ieremia 4:22

Căci poporul meu este nebun, ei nu mă cunosc. Sunt copii fără minte și n‐au pricepere. Sunt înțelepți să facă răul, dar n‐au cunoștință să facă binele.

Ieremia 5:26

Căci în poporul meu se află oameni răi: ei stau la pândă cum se pleacă păsărarii; așază o capcană, prind pe oameni.

Ieremia 5:31

prorocii prorocesc minciună și preoții domnesc cu ajutorul lor: și poporul meu iubește aceasta. Și ce veți face la sfârșit?

Езекиел 14:5

ca să prind casa lui Israel în însăși inima sa, căci toți s‐au înstrăinat de la mine prin idolii lor.

Езекиел 47:1

Și m‐a dus iarăși la ușa casei și iată ieșeau ape de sub pragul casei dinspre răsărit; căci fața casei era spre răsărit. Și apele curgeau pe dedesubt de la latura dreaptă a casei spre miazăzi de altar.

Miheia 2:8

Dar de curând poporul meu s‐a răsculat ca un vrăjmaș; voi răpiți mantaua de pe veșmânt de la cei ce trec la adăpost ca fugari din război.

Miheia 6:3

Poporul meu, ce ți‐am făcut? Și cu ce te‐am ostenit? Răspunde‐mi!

Zaharia 13:1

În ziua aceea se va deschide un izvor casei lui David și locuitorilor Ierusalimului pentru păcat și pentru necurăție.

Ioan 4:10

Isus a răspuns și i‐a zis: Dacă ai ști darul lui Dumnezeu și cine este cel ce îți zice: Dă‐mi să beau! ai fi cerut de la el și ți‐ar fi dat apă vie.

Ioan 4:11

Femeia îi zice: Doamne, n‐ai nici vas de scos apă și puțul este adânc; de unde ai deci apa cea vie?

Ioan 4:14

Dar cine va bea din apa pe care i‐o voi da eu, nu va înseta în veac, ci apa pe care i‐o voi da eu se va face în el izvor de apă țâșnind în viața veșnică.

Ioan 7:37

Iar în cea din urmă zi, cea mare a sărbătorii, Isus sttătea și striga zicând: Dacă însetează cineva să vină la mine și să bea.

Deuteronom 31:16

Și Domnul a zis lui Moise: Iată tu vei dormi cu părinții tăi și poporul acesta se va scula și va curvi cu dumnezeii străini ai țării în care intră și mă va părăsi, și va călca legământul meu, pe care l‐am făcut cu ei.

2 Petru 2:17

Aceștia sunt puțuri fără apă și neguri mânate de furtună, pentru care este păstrată întunecimea întunericului.

Revelația 21:6

Și mi‐a zis: S‐a făcut! Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Eu voi da celui însetat din izvorul apei vieții în dar.

Revelația 22:1

Și mi‐a arătat un râu de apă de viață, curat ca cristalul, ieșind din scaunul de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului.

Revelația 22:17

Și Duhul și mireasa zic: Vino! Și cine aude să zică: Vino! Și cine însetează să vină: cine dorește, să ia apa vieții în dar.

Judecători 10:13

Dar m‐ați părăsit și ați slujit altor dumnezei; de aceea nu vă voi mai mântui.

1 Samuel 12:10

Și au strigat către Domnul și au zis: Am păcătuit pentru că am părăsit pe Domnul și am slujit Baalilor și Astarteelor: și acum scapă‐ne din mâna vrăjmașilor noștri și‐ți vom sluji.