Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 19:18 - Traducere Literală Cornilescu 1931

18 Și tot muntele Sinai fumega pentru că Domnul se pogorâse pe el în foc; și fumul lui se suia ca fumul unui cuptor și tot muntele se cutremura cu putere.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

18 Muntele Sinai era acoperit în întregime cu fum, pentru că Domnul a coborât acolo în foc. Fumul se înălța ca fumul unui cuptor și tot muntele se cutremura cu putere.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Muntele Sinai era acoperit cu fum, pentru că Iahve coborâse pe el în forma (fizică a) unui foc. Fumul care se ridica, era ca cel produs de un cuptor (arzând); și tot muntele se cutremura cu mare intensitate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

18 Sinaiul era-nvăluit În fum, căci Domnul a venit Să stea-n mijlocul focului, Atunci, pe piscul muntelui. Fumul care se ridica, Părea a fi asemeni ca Fumul de un cuptor făcut. Întregul munte s-a zbătut Și cu putere-a tremurat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Muntele Sinài era acoperit de fum, întrucât Domnul coborâse pe el în foc. Fumul se înălța ca fumul unui cuptor și tot muntele se cutremura cu putere.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Muntele Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se coborâse pe el în mijlocul focului. Fumul acesta se înălța ca fumul unui cuptor, și tot muntele se cutremura cu putere.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 19:18
41 Mawu Ofanana  

Și Domnul s‐a pogorât ca să vadă cetatea și turnul pe care‐l zideau copiii oamenilor.


Și a fost așa: după ce a apus soarele, s‐a făcut întuneric și iată un cuptor fumegând și o flacără de foc care a trecut între acele bucăți.


Și s‐a uitat spre Sodoma și Gomora și spre tot ținutul câmpiei și a privit și iată fumul ținutului se înălța ca fumul unui cuptor.


Și te‐ai pogorât pe muntele Sinai și ai vorbit cu ei din ceruri și le‐ai dat judecăți drepte și legi adevărate, așezăminte bune și porunci:


El privește spre pământ și se cutremură; atinge munții și fumegă.


munții au sărit ca berbecii, dealurile ca mieii.


Cutremură‐te, pământule, înaintea Dumnezeului lui Iacov,


Doamne, pleacă cerurile tale și coboară‐te; atinge‐te de munți și vor fumega!


Și el a plecat cerurile și s‐a pogorât și un întuneric gros era sub picioarele sale.


Dumnezeule, tu ai trimis ploaie îmbelșugată și când a fost slabă moștenirea ta, ai întărit‐o.


Glasul tunetului tău era în vârtej; fulgerele luminau lumea, pământul s‐a cutremurat și s‐a zguduit.


Calea ta era în mare și cărările tale în apele mari și urmele tale nu s‐au cunoscut.


Mâna nu se va atinge de el fără să fie ucisă negreșit cu pietre sau străpunsă cu săgeata: dobitoc sau om, nu vor trăi. Când trâmbița va suna lung, se vor sui pe munte.


Și Moise a scos pe popor din tabără ca să întâmpine pe Dumnezeu și au stătut la poalele muntelui.


Și tot poporul a văzut tunetele și flacările și sunetul trâmbiței și muntele fumegând. Și poporul a văzut; și s‐au cutremurat și au stat departe.


Și arătarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vârful muntelui în ochii copiilor lui Israel.


Și Îngerul Domnului i s‐a arătat într‐o flacără de foc din mijlocul unui rug. Și el s‐a uitat și iată rugul ardea cu foc și rugul nu se mistuia.


Și fii gata mâine dimineață și suie‐te dimineață pe muntele Sinai și stai acolo înaintea mea pe vârful muntelui.


Și temeliile pragurilor se zguduiau de glasul celui ce striga și casa s‐a umplut de fum.


Ah, de ai despica cerurile, de te‐ai coborî, de s‐ar topi munții înaintea ta,


M‐am uitat la munți, și iată tremurau și toate dealurile se zguduiau cu putere.


El a stat și a măsurat pământul, a privit și a învălmășit popoarele și munții cei veșnici s‐au risipit, dealurile veșnice s‐au afundat, căile lui sunt veșnice.


Și voi veți fugi prin valea munților mei, căci valea munților se va întinde până la Ațel: și veți fugi, cum ați fugit dinaintea cutremurului de pământ în zilele lui Ozia, împăratul lui Iuda. Și Domnul Dumnezeu meu va veni și toți sfinții cu tine.


Căci se va scula neam peste neam și împărăție peste împărăție și vor fi foamete și cutremure pe alocuri.


Și a zis: Domnul a venit din Sinai și le‐a răsărit din Seir. El a strălucit din muntele Paran, și a venit din zecile de mii de sfinți. La dreapta lui era o lege de foc pentru ei.


Din ceruri te‐a făcut să auzi glasul său, ca să te învețe, și pe pământ ți‐a arătat focul său cel mare și ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului.


Domnul a vorbit aceste cuvinte către toată obștea voastră pe munte din mijlocul focului, din nor și din negură cu glas tare; și n‐a mai adăugat nimic, și le‐a scris pe două table de piatră și mi le‐a dat mie.


Domnul v‐a vorbit față în față pe munte din mijlocul focului:


și vouă, care sunteți necăjiți, ușurare cu noi, la descoperirea Domnului Isus din cer cu îngerii puterii sale,


într‐o văpaie de foc, dând răzbunare celor ce nu cunosc pe Dumnezeu și celor ce nu ascultă de evanghelia Domnului nostru Isus,


Căci nu v‐ați apropiat de un munte care se pipăie și aprins de foc, nici de nor întunecos, nici de întunecime, nici de furtună,


al cărui glas a zguduit atunci pământul, iar acum a făgăduit zicând: Încă o dată voi clătina nu numai pământul, ci și cerul.


Dar ziua Domnului va veni ca un hoț și în ziua aceea cerurile vor trece cu mare vâjâit, iar stihiile aprinse vor fi desfăcute și pământul și lucrurile care sunt în el vor fi arse de tot.


Și Templul s‐a umplut de fum din slava lui Dumnezeu și din puterea lui; și nimeni nu putea să intre în Templu până s‐au sfârșit cele șapte răni ale celor șapte îngeri.


Și a deschis puțul Adâncului și s‐a suit fum din puț, ca fumul unui cuptor mare și soarele și văzduhul au fost întunecate de fumul puțului.


Munții s‐au zguduit înaintea feței Domnului, Sinaiul acela înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa