Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 16:3 - Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și copiii lui Israel le‐au zis: De am fi murit de mâna Domnului în țara Egiptului când ședeam lângă oalele cu carne, când mâncam pâine de ne săturam; căci ne‐ați adus în pustia aceasta ca să omorâți toată obștea aceasta cu foame.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Fiii lui Israel le-au zis: „O, dacă am fi fost omorâți de mâna Domnului în țara Egiptului, când stăteam lângă oalele cu carne și mâncam pâine din belșug! Căci ne-ați adus în deșertul acesta ca să faceți să moară de foame toată adunarea aceasta!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Israelienii le-au zis: „O, mai bine am fi fost omorâți de mâna lui Iahve pe teritoriul Egiptului! Acolo stăteam lângă oalele noastre în care aveam carne; și mâncam pâine din abundență. Ne-ați adus aici, în acest deșert, ca să moară de foame toată această mulțime de oameni!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

3 „Dar cum de n-am murit loviți, De Dumnezeu, când, înrobiți, Noi, încă, în Egipt eram Și când, în oale, noi aveam Carne, putând ca să mâncăm Pâine și să ne săturăm? Căci în pustiu, ne-ați adus voi, Ca să pierim de foame-apoi.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Fiii lui Israél le-au zis: „De-am fi murit de mâna Domnului în țara Egiptului când ședeam lângă oalele cu carne, când mâncam pâine pe săturate! Dar voi ne-ați scos în pustiul acesta ca să moară de foame toată această adunare”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Copiii lui Israel le-au zis: „Cum de n-am murit loviți de mâna Domnului în țara Egiptului, când ședeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam? Căci ne-ați adus în pustia aceasta ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta.”

Onani mutuwo Koperani




Exodul 16:3
32 Mawu Ofanana  

Și împăratul s‐a cutremurat și s‐a suit în odaia deasupra porții și a plâns. Și mergând zicea așa: O, fiul meu, Absalom! Fiul meu, fiul meu, Absalom! De aș fi murit eu în locul tău, Absalom, fiul meu, fiul meu!


După aceasta Iov și‐a deschis gura și și‐a blestemat ziua.


Pentru că n‐a închis ușile pântecelui mamei mele, și n‐a ascuns necazul dinaintea ochilor mei.


Pentru ce se dă lumină celui în necaz și viață celor amărâți la suflet,


Flămânzi și însetați, sufletul li se sfârșea în ei.


Și au vorbit împotriva lui Dumnezeu; au zis: Poate oare Dumnezeu să pregătească o masă în pustie?


Omul a mâncat pâinea celor puternici; le‐a trimis hrană pe îndestulate.


Și au zis lui Moise: Oare pentru că nu erau morminte în Egipt ne‐ai adus să murim în pustie? Ce ne‐ai făcut de ne‐ai scos din Egipt?


Și poporului i‐a fost sete de apă și poporul a cârtit împotriva lui Moise și a zis: Pentru ce ne‐ai suit din Egipt ca să ne faci să murim de sete, pe mine și pe pruncii mei și vitele mele?


Și a fost așa: în acele multe zile împăratul Egiptului a murit. Și copiii lui Israel suspinau de robie și au strigat și strigătul lor din pricina robiei s‐a suit la Dumnezeu.


Și le‐au zis: Să vă vadă Domnul și să judece; că ați făcut mirosul nostru să fie urât în ochii lui Faraon și în ochii robilor lui punându‐le o sabie în mână ca să ne ucidă.


Și n‐au zis: Unde este Domnul care ne‐a scosdin țara Egiptului, care ne‐a povățuit prin pustie, printr‐un pământ de pustiuri și gropi, printr‐un pământ de secetă și al umbrei morții, printr‐un pământ prin care nu trecuse niciun om și unde nimeni nu locuise?


zicând: Nu, ci vom merge în țara Egiptului unde nu vom vedea război, nici nu vom auzi glas de trâmbiță, nici nu vom avea foamete de pâine și vom locui acolo.


ci vom face orice cuvânt care a ieșit din gura noastră, arzând tămâie împărătesei cerurilor și turnându‐i daruri de băutură, cum am făcut noi și părinții noștri, împărații noștri și mai marii noștri, în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului; căci atunci aveam belșug de pâine și eram bine și n‐am văzut niciun rău.


Cei uciși de sabie sunt mai bine decât cei uciși de foame, căci aceștia se scurg străpunși de lipsa roadelor câmpului.


Și dacă așa faci cu mine, omoară‐mă deci, te rog, dacă am aflat har în ochii tăi și să nu‐mi văd nenorocirea!


ci o lună de zile până vă va ieși pe nări și vi se va face greață; pentru că ați lepădat pe Domnul care este între voi și ați plâns înaintea lui zicând: Pentru ce am ieșit din Egipt?


Și toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și toată adunarea le‐a zis: O, de am fi murit în țara Egiptului! Sau de am fi murit în această pustie!


Și pentru ce ne‐a adus Domnul în țara aceasta, ca să cădem de sabie, ca nevestele noastre și copilașii noștri să fie de pradă? Oare n‐ar fi mai bine pentru noi să ne întoarcem în Egipt?


Puțin este că ne‐ai scos dintr‐o țară unde curge lapte și miere, ca să ne omori în pustie, de trebuie să te faci și căpetenie peste noi?


Și a doua zi toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron zicând: Ați omorât pe poporul Domnului!


Și poporul a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise, zicând: Pentru ce ne‐ați făcut să ne suim din Egipt, ca să murim în pustia aceasta? Căci nu este pâine și nu este apă și ni s‐a scârbit sufletul de această pâine proastă.


Iar Pavel a zis: M‐aș ruga lui Dumnezeu, ca fie cu puțin, fie cu mult, nu numai tu, ci și toți care mă ascultă astăzi să fiți astfel cum sunt și eu, afară de aceste legături.


Acum sunteți și sătui; acum v‐ați și îmbogățit; fără noi ați și domnit; și dacă ați fi domnit măcar, ca să domnim și noi împreună cu voi!


O, aș vrea să‐mi îngăduiți puțină nebunie Ci îngăduiți‐mi în adevăr!


Dimineața vei zice: O, de ar fi seara! Și seara vei zice: O, de ar fi dimineața! în frica inimii tale de care te vei înfricoșa și de priveliștea pe care o vei vedea cu ochii tăi.


Și te‐a smerit și te‐a lăsat să flămânzești și te‐a hrănit cu mana pe care n‐o cunoscuseși și pe care părinții tăi n‐au cunoscut‐o, ca să‐ți arate că omul nu trăiește numai cu pâine, ci omul trăiește cu orice iese din gura Domnului.


Și Iosua a zis: Vai, Doamne Dumnezeule, pentru ce ai trecut poporul acesta peste Iordan ca să ne dai în mâna amoriților să ne pierzi? O, de ne‐am fi mulțumit și am fi rămas dincolo de Iordan!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa