Neemia 2:13 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii și m-am îndreptat spre Izvorul Balaurului și spre Poarta Gunoiului, uitându-mă cu băgare de seamă la zidurile dărâmate ale Ierusalimului și la porțile lui arse de foc.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii și m-am îndreptat înspre Izvorul Dragonului și înspre Poarta Gunoiului, uitându-mă cu atenție la zidurile Ierusalimului, care fuseseră dărâmate, și la porțile lui care fuseseră distruse de foc.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Am plecat noaptea, trecând de „Poarta Văii”. M-am deplasat spre „Izvorul Dragonului” și spre „Poarta Gunoiului”. M-am uitat cu atenție la zidurile Ierusalimului care fuseseră dărâmate. Am privit și la porțile orașului care erau distruse de foc.

Biblia în versuri 2014

¹³ Prin poarta văii am trecut Și spre izvorul cunoscut Drept „al balaurului”, eu M-am îndreptat. În gândul meu, Am hotărât să plec apoi, Spre porțile dinspre gunoi. Priveam, atent, către cetate La zidurile dărâmate Și porțile ei năruite Care, de foc, sunt mistuite.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Am ieșit noaptea pe Poarta Văii, spre Izvorul Balaurului și spre Poarta Gunoiului. Am cercetat zidurile Ierusalímului, care erau sparte, și porțile lui care erau mistuite de foc.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Și am ieșit noaptea pe poarta văii în fața fântânii zmeului și la poarta gunoiului, și am văzut zidurile Ierusalimului care erau dărâmateși porțile lui mistuite de foc.

Neemia 2:13 Mawu Ofanana

2 Cronici 26:9

Ozia a zidit turnuri la Ierusalim pe Poarta Unghiului, pe Poarta Văii și pe unghi și le-a întărit.

Neemia 1:3

Ei mi-au răspuns: „Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo, în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărâmate și porțile sunt arse de foc.”

Neemia 12:31

Am suit pe zid pe căpeteniile lui Iuda și am făcut două coruri mari. Cel dintâi a pornit pe partea dreaptă a zidului, spre Poarta Gunoiului.

Neemia 2:12

După aceea, m-am sculat noaptea cu câțiva oameni, fără să fi spus cuiva ce-mi pusese Dumnezeul meu în inimă să fac pentru Ierusalim. Nu era cu mine nicio altă vită, afară de vita pe care călăream.

Neemia 2:15

M-am suit noaptea pe la pârâu și m-am uitat iarăși cu băgare de seamă la zid. Apoi am intrat pe Poarta Văii, și astfel m-am întors.

Neemia 2:17

Le-am zis atunci: „Vedeți starea nenorocită în care suntem! Ierusalimul este dărâmat și porțile sunt arse de foc. Veniți să zidim iarăși zidul Ierusalimului și să nu mai fim de ocară!”

Neemia 2:3

și am răspuns împăratului: „Trăiască împăratul în veac! Cum să n-am fața tristă când cetatea în care sunt mormintele părinților mei este nimicită și porțile ei sunt arse de foc?”

Ieremia 5:10

Suiți-vă pe zidurile ei și dărâmați, dar nu nimiciți de tot! Luați-i butucii aceștia, căci nu sunt ai Domnului!