Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 4:11 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: „Un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curățească grâul.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 ‒ În vremea aceea se va zice poporului acestuia și Ierusalimului că un vânt arzător suflă din înălțimile golașe ale deșertului pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curățească.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 „În acele vremuri, se va zice acestui popor și Ierusalimului că suflă un vânt arzător din locurile înalte ale deșertului. El va veni pe drumul fiicei poporului Meu – nu ca să vânture și nici ca să curețe.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

11 În acel timp, poporului Și-apoi Ierusalimului, Li se va spune ăst cuvânt: „Dinspre pustiu, suflă un vânt, Pe drumul fiicei cea pe care Sărmanul Meu popor o are. Vântul acesta, arzător, Nu e un vânt folositor La vânturarea grâului Sau pentru curățirea lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 În acel timp, se va spune poporului acestuia și Ierusalímului: „Un vânt puternic vine de pe colinele golașe spre pustiu, pe drumul fiicei poporului meu, dar nu ca să vânture și nici ca să curețe.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 În vremea aceea se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: Un vânt arzător suflă de pe locurile înalte din pustie, pe calea fiicei poporului meu, nu ca să vânture, nici ca să curețe.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 4:11
28 Mawu Ofanana  

Peste cei răi plouă cărbuni, foc și pucioasă: un vânt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.


De aceea zic: „Întoarceți-vă privirile de la mine, lăsați-mă să plâng cu amar; nu stăruiți să mă mângâiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu!”


Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luându-l cu suflarea năprasnică a vântului de răsărit.


Le vei vântura și le va lua vântul și un vârtej le va risipi, dar tu te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfântul lui Israel.


Toți am ajuns ca niște necurați și toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toți suntem ofiliți ca o frunză și nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.


„De aceea, îi voi risipi ca pleava luată de vântul pustiei.


Spune-le lucrul acesta: ‘Îmi varsă lacrimi ochii zi și noapte și nu se opresc. Căci fecioara, fiica poporului meu, este greu lovită cu o rană foarte usturătoare.


Iată că furtuna Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi!


Ci un vânt năprasnic vine de acolo până la Mine! Acum le voi rosti hotărârea!”


Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr-o țară depărtată: „Nu mai este Domnul în Sion? Nu mai este în ea împăratul ei?” – „Pentru ce M-au mâniat ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?” –


O, de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, aș plânge zi și noapte pe morții fiicei poporului meu!


De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor: „Iată, îi voi topi în cuptor și îi voi încerca. Căci cum aș putea să mă port altfel cu fiica poporului Meu?


Mi s-au stors ochii de lacrimi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pământ din pricina prăpădului fiicei poporului meu, din pricina copiilor și pruncilor de țâță leșinați pe ulițele cetății.


Șuvoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.


Femeile, cu toată mila lor, își fierb copiii, care le slujesc ca hrană în mijlocul prăpădului fiicei poporului meu.


Chiar și șacalii își apleacă țâța și dau să sugă puilor lor, dar fiica poporului meu a ajuns fără milă, ca struții din pustie.


Căci vina fiicei poporului meu este mai mare decât păcatul Sodomei, care a fost nimicită într-o clipă, fără să fi pus cineva mâna pe ea.


Iată că este sădită: îi va merge bine? Dacă o va atinge vântul de răsărit, nu se va usca ea oare? Da, se va usca în straturile unde a odrăslit.”


Dar a fost smulsă cu mânie și aruncată la pământ; vântul de răsărit i-a uscat rodul; mlădițele ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat și le-a mâncat focul.


Oricât de roditor ar fi Efraim în mijlocul fraților săi, tot va veni vântul de răsărit, se va stârni din pustie un vânt al Domnului, îi va usca izvoarele și-i va seca fântânile; va jefui vistieria de toate vasele ei de preț.


De aceea vor fi ca norul de dimineață, ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vânt din arie, ca fumul care iese din horn.


Vântul îi va strânge cu aripile lui și vor fi dați de rușine cu altarele lor!


Apoi aprinderea i se îndoiește, întrece măsura și se face vinovat, căci puterea lui o ia ca dumnezeu al lui!”


Iată, voi ridica pe haldeeni – popor turbat și iute, care străbate întinderi mari de țări, ca să pună mâna pe locuințe care nu sunt ale lui.


Acela Își are lopata în mână, Își va curăți cu desăvârșire aria și Își va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”


Acela are lopata în mână; Își va curăți aria cu desăvârșire și Își va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa