Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 28:4 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alții: „Cu adevărat, omul acesta este un ucigaș, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Când băștinașii au văzut șarpele atârnând de mâna lui, și-au zis unii altora: „Fără îndoială că omul acesta, care a fost salvat din mare, este un ucigaș, căci Dreptatea nu-l lasă să trăiască“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Când l-au văzut, locuitorii insulei au zis: „Deși a fost salvat din naufragiu, acest om este totuși un criminal: zeița Dreptatea nu îi permite să trăiască!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

4 Barbarii: „Cu adevărat, Acum, „Dreptatea” s-a vădit Și n-a lăsat nepedepsit, Pe ucigașu-acesta care, Cu bine, a scăpat, din mare.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Când au văzut localnicii șarpele prins de mâna lui, au început să spună între ei: „Cu siguranță omul acesta este un criminal. Abia s-a salvat din mare și pedeapsa [divină] nu-l lasă să trăiască”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 Când au văzut barbarii şarpele atârnând de mâna lui, şi-au zis între ei: „Cu siguranţă, omul acesta este un ucigaş şi, chiar dacă s-a salvat din valuri, dreptatea nu îl lasă să trăiască!”

Onani mutuwo Koperani




Fapte 28:4
20 Mawu Ofanana  

Șarpele era mai șiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncați din toți pomii din grădină’?”


Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.


Căci iată, Domnul iese din locuința Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului, și pământul va da sângele pe față și nu va mai acoperi uciderile.


Fiarele câmpului Mă vor slăvi, șacalii și struții, pentru că voi da ape în pustie și râuri în locuri secetoase, ca să adăp pe poporul Meu, pe poporul Meu cel ales,


Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea plină de încredere și zicea în inima ei: „Eu și niciuna afară de mine!” Vai! Cum s-a prefăcut în pustiu și în culcuș de fiare! Toți cei ce trec pe lângă ea fluieră și arată cu mâna!


ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la sângele neprihănitului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ați omorât între Templu și altar.


Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.”


„Credeți voi”, le-a răspuns Isus, „că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni pentru că au pățit astfel?


Sau acei optsprezece inși peste care a căzut turnul din Siloam și i-a omorât, credeți că au fost mai păcătoși decât toți ceilalți oameni care locuiau în Ierusalim?


Nu judecați după înfățișare, ci judecați după dreptate.”


Barbarii ne-au arătat o bunăvoință puțin obișnuită, ne-au primit pe toți la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua și se lăsase un frig mare.


Pavel strânsese o grămadă de mărăcini și-i pusese pe foc; o năpârcă a ieșit afară din pricina căldurii și s-a lipit de mâna lui.


Pavel a scuturat năpârca în foc și n-a simțit niciun rău.


Dar cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa