Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Plângerile 2:11 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 kaf S-au sfârșit în lacrimi ochii mei, măruntaiele fierb, mi se varsă la pământ ficatul din cauza zdrobirii fiicei poporului meu, când văd pruncii și sugarii leșinând în piețele cetății

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Ochii mei s-au sfârșit de atâta plâns, iar măruntaiele-mi fierb. Ficatul mi se varsă pe pământ, din cauză că fiica poporului meu a fost zdrobită. Copiii și cei alăptați sunt leșinați pe străzile cetății.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Ochii mei sunt epuizați de atâta plâns și fierb organele în mine. Mi se varsă ficatul pe pământ pentru că fiica poporului meu este zdrobită. Pe străzile orașului stau leșinați atât copiii (mai mari), cât și cei alăptați.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

11 Nu mai am lacrimi. De văpaie, Fierb ale mele măruntaie. Ficatul, jos, mi s-a vărsat, Din pricină că m-am uitat Și am văzut prăpădul care Îl macină, fără-ncetare, Acum, pe bietul meu popor, Din pricina copiilor Cari în cetate sunt aflați, Pe-ale ei uliți, leșinați.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Mi s-au stors ochii de lacrimi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pământ din pricina prăpădului fiicei poporului meu, din pricina copiilor și pruncilor de țâță leșinați pe ulițele cetății.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Ochii mi se mistuie în lacrimi, măruntaiele îmi ard, ficatul mi s‐a vărsat pe pământ de prăpădirea fiicei poporului meu. Căci copiii și sugarii au leșinat în ulițele cetății.

Onani mutuwo Koperani




Plângerile 2:11
26 Mawu Ofanana  

Săgețile lui m-au înconjurat, mi-a străpuns rărunchii și mi-a vărsat fierea pe pământ.


Îmi fierb măruntaiele și nu se potolesc, îmi vin în întâmpinare zile de necaz.


Mi s-au sfârșit ochii în așteptarea promisiunii tale și spun: „Când mă vei mângâia?”.


și cască spre mine gura lor ca leul care sfâșie și rage.


Nu m-ai lăsat în mâna dușmanului și ai pus în loc sigur picioarele mele.


Rărunchii îmi sunt cuprinși de febră și nu mai e nimic sănătos în trupul meu.


Sunt istovit de [atâta geamăt], în fiecare noapte mă zvârcolesc în patul meu și cu lacrimile mele scald așternutul meu.


M-am afundat într-o mlaștină adâncă și n-am nimic de care să mă prind, am căzut în adâncurile apei și curentul mă trage cu sine.


De aceea am zis: «Întoarceți-vă privirea de la mine, lăsați-mă să plâng cu amar; nu vă pripiți să mă mângâiați pentru ruina fiicei poporului meu!».


Ciripeam ca o rândunică, gânguream ca porumbelul. Ochii mei erau ațintiți spre înălțimi. Doamne, sunt oprimat, vino-mi în ajutor!


Fiii tăi zac leșinați la capătul tuturor străzilor, ca o antilopă în capcană; ei sunt plini de mânia Domnului și de mustrarea Dumnezeului tău.


Iar tu spune-le acest cuvânt: «Să verse lacrimi ochii mei noapte și zi, fără să se oprească, deoarece cu o mare nenorocire a fost zdrobită fecioara, fiica poporului meu, cu o rană mare a fost lovită!


Măruntaiele mele, măruntaiele mele! Mă doare inima-n piept! Freamătă inima în mine că nu pot să tac. Pentru că sufletul meu a auzit sunet de trâmbiță, strigăt de luptă.


Acum, așa vorbește Domnul Dumnezeul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: «De ce faceți un rău așa de mare pentru sufletele voastre, ca să fie nimiciți dintre voi bărbat și femeie, copil și sugar din mijlocul lui Iúda, ca să nu mai rămână la voi niciun rest?


Iată, strigătul după ajutor al fiicei poporului meu [se aude] dintr-o țară îndepărtată: „Oare nu este Domnul în Sión? Nu este regele său în el?”. De ce m-au făcut să mă mânii prin idolii lor și prin nimicurile străine?


kaf Tot poporul suspină căutând pâine; au dat lucrurile lor de preț pentru hrană, ca să-i revină sufletul. „Vezi, Doamne, privește, pentru că am devenit de dispreț!”.


ayn De aceea, eu plâng, ochii mei, ochii mei fac să curgă lacrimi, căci s-a îndepărtat de mine cel care mă mângâie, cel care îmi face sufletul să-și revină; fiii mei sunt devastați pentru că dușmanul este puternic.


reș „Vezi, Doamne, căci sunt în strâmtorare! Măruntaiele fierb în mine, inima se zvârcolește în interiorul meu, căci m-am răzvrătit. Afară, sabia m-a lăsat fără copii, iar în casă, este ca moartea.


De aceea ni s-a frânt inima, pentru acestea ni s-au întunecat ochii.


Căci, iată, vor veni zile în care veți spune: «Fericite cele sterile, cele care niciodată n-au născut și pieptul care n-a alăptat!».


Davíd și poporul care era cu el și-au ridicat glasul și au plâns până n-au mai avut putere să plângă.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa