Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 16:3 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Fiii lui Israél le-au zis: „De-am fi murit de mâna Domnului în țara Egiptului când ședeam lângă oalele cu carne, când mâncam pâine pe săturate! Dar voi ne-ați scos în pustiul acesta ca să moară de foame toată această adunare”.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Fiii lui Israel le-au zis: „O, dacă am fi fost omorâți de mâna Domnului în țara Egiptului, când stăteam lângă oalele cu carne și mâncam pâine din belșug! Căci ne-ați adus în deșertul acesta ca să faceți să moară de foame toată adunarea aceasta!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Israelienii le-au zis: „O, mai bine am fi fost omorâți de mâna lui Iahve pe teritoriul Egiptului! Acolo stăteam lângă oalele noastre în care aveam carne; și mâncam pâine din abundență. Ne-ați adus aici, în acest deșert, ca să moară de foame toată această mulțime de oameni!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

3 „Dar cum de n-am murit loviți, De Dumnezeu, când, înrobiți, Noi, încă, în Egipt eram Și când, în oale, noi aveam Carne, putând ca să mâncăm Pâine și să ne săturăm? Căci în pustiu, ne-ați adus voi, Ca să pierim de foame-apoi.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Copiii lui Israel le-au zis: „Cum de n-am murit loviți de mâna Domnului în țara Egiptului, când ședeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam? Căci ne-ați adus în pustia aceasta ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și copiii lui Israel le‐au zis: De am fi murit de mâna Domnului în țara Egiptului când ședeam lângă oalele cu carne, când mâncam pâine de ne săturam; căci ne‐ați adus în pustia aceasta ca să omorâți toată obștea aceasta cu foame.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 16:3
32 Mawu Ofanana  

După aceea, Iob și-a deschis gura și și-a blestemat ziua [nașterii].


Pentru că n-a închis porțile sânului [pentru mine] și nu a ascuns suferința de la ochii mei.


De ce i se dă celui care suferă lumină și viață, celor amărâți cu sufletul –


[sufereau] de foame și de sete: viața se stingea în ei.


Au vorbit împotriva lui Dumnezeu și au zis: „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masă în pustiu?”.


Omul a mâncat pâinea îngerilor; le-a trimis hrană ca să se sature.


Ei i-au zis lui Moise: „Nu erau oare morminte în Egipt, că ne-ai luat să murim în pustiu? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt?


Acolo, poporul era însetat de apă; poporul murmura împotriva lui Moise și zicea: „De ce ne-ai făcut să urcăm din Egipt? Ca să ne faci să murim de sete pe mine, pe fiii mei și turmele mele?”.


După multe zile, regele Egiptului a murit. Fiii lui Israél gemeau sub [povara] sclaviei și strigau, iar strigătele lor de sub [povara] sclaviei au urcat până la Dumnezeu.


Și le-au zis: „Să vă vadă Domnul și să judece, pentru că ne-ați stricat reputația în ochii lui Faraón și în ochii slujitorilor lui, dându-le sabia în mână ca să ne ucidă!”.


Nu au spus: «Unde este Domnul care ne-a scos din țara Egiptului, care ne-a condus prin pustiu, în ținutul deșert și uscat, în ținutul secetei și al umbrei morții, în ținutul prin care nu trece nimeni și unde nu locuiește niciun om?».


sau dacă veți zice: «Nu, noi vrem să mergem în țara Egiptului ca să nu vedem război, să nu auzim sunet de trâmbiță, nici să ne fie foame de pâine. Acolo vrem să locuim»,


Ci vrem să facem orice lucru care a ieșit din gura noastră: să ardem tămâie reginei cerului, să vărsăm pentru ea libații așa cum am făcut noi, părinții noștri, regii noștri și căpeteniile noastre în cetățile lui Iúda și pe străzile Ierusalímului; atunci ne săturam de pâine, ne era bine și rău nu am văzut.


tet Sunt mai fericiți cei străpunși de sabie decât cei care sunt răzbiți de foame, ei care se scurg răpuși din cauza lipsei roadelor câmpului.


Dacă faci așa cu mine, mai bine – dacă am aflat har în ochii tăi – omoară-mă, te rog, decât să-mi văd nenorocirea!”.


ci o lună de zile, până vă va ieși pe nări și vi se va face greață; pentru că l-ați disprețuit pe Domnul, care este în mijlocul vostru, și ați plâns înaintea lui, zicând: ‹Pentru ce am ieșit din Egipt?› »”.


Toți fiii lui Israél au murmurat împotriva lui Moise și a lui Aaròn și toată adunarea le-a zis: „De-am fi murit în țara Egiptului sau de-am muri în pustiul acesta!


Pentru ce ne duce Domnul în țara aceasta ca să cădem prin sabie, iar soțiile noastre și copilașii noștri să ajungă pradă? Nu ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?”.


E prea puțin că ne-ai scos dintr-o țară unde curge lapte și miere, ca să ne faci să murim în pustiu, că vrei să mai și stăpânești peste noi?


A vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbit sufletul de această hrană mizerabilă”.


Atunci Paul [i-a răspuns]: „Mă rog Domnului ca, mai degrabă sau mai târziu, nu numai tu, ci și toți aceștia care mă ascultă astăzi să devină așa cum sunt eu, în afară de lanțurile acestea”.


V-ați săturat deja! V-ați și îmbogățit de-acum? Ați domnit fără de noi! Într-adevăr, ar fi fost bine să domniți, ca să domnim și noi împreună cu voi!


O, dacă ați suporta un pic din nebunia mea! Dar voi mă suportați deja,


Dimineața vei spune: «O, de-ar fi seară!», iar seara vei spune: «O, de-ar fi dimineață!», din cauza spaimei din sufletul tău și de priveliștea pe care o vei vedea cu ochii tăi.


Te-a umilit, te-a lăsat să suferi de foame, apoi te-a hrănit cu mană pe care nu o cunoșteai nici tu și nu o cunoșteau nici părinții tăi, ca să te învețe că nu numai cu pâine trăiește omul, dar că omul trăiește cu tot ceea ce iese din gura Domnului.


Iósue a zis: „Ah, Doamne Dumnezeule, pentru ce ai făcut poporul acesta să treacă Iordánul? Ca să ne dai în mâinile amoréilor și să ne nimicești? De ne-am fi mulțumit să rămânem dincolo de Iordán!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa