Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 6:2 - Noua Traducere Românească

2 Deasupra Lui stăteau serafimi. Fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fețele, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Deasupra Lui stăteau serafimi. Fiecare dintre ei avea șase aripi. Cu două dintre ele își acopereau fețele; cu două își acopereau picioarele, iar cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

2 Deasupră-I, serafimi erau, Cari șase aripe aveau. Două aripi le-au folosit Când fața și-au acoperit. Cu alte două-și înveleau Picioarele, și foloseau Două aripi pentru zburat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Serafimi stăteau deasupra lui; fiecare avea câte șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Serafimii stăteau deasupra Lui și fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele și cu două zburau.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Serafimii stăteau deasupra lui; fiecare avea șase aripi: cu două își acoperea fața, cu două își acoperea picoarele și cu două zbura.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 6:2
34 Mawu Ofanana  

Atunci Avram s-a aruncat cu fața la pământ, iar Dumnezeu a vorbit cu el, zicând:


Când a auzit-o, Ilie și-a acoperit fața cu mantaua, a ieșit și a stat la intrarea peșterii. Și iată că o voce i-a vorbit și a zis: ‒ Ce faci tu aici, Ilie?


Micaia a zis: ‒ Ascultă, deci, Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul șezând pe tronul Său și am văzut toată armata cerurilor stând în picioare lângă El, la dreapta și la stânga Lui.


Lungimea fiecăreia dintre aripile primului heruvim era de cinci coți, așa încât de la capătul uneia până la capătul celeilalte era o lungime de zece coți.


Solomon a așezat heruvimii în mijlocul Casei, cu aripile întinse. Aripa unuia atingea un zid, aripa celui de-al doilea atingea celălalt zid, iar celelalte aripi ale lor se atingeau una de alta la mijlocul Casei.


Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel că heruvimii acopereau atât Chivotul, cât și drugii acestuia.


Tu ești Domnul și în afară de Tine nu este un altul! Tu ai făcut cerurile și cerurile cerurilor cu toată armata lor, pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce este în ele. Tu dai viață tuturor acestora, iar armata cerurilor Ți se închină.


Într-o zi, fiii lui Dumnezeu au venit pentru a se înfățișa înaintea Domnului. Satan a venit și el în mijlocul lor.


Dacă Dumnezeu nu Se încrede nici în sfinții Săi și nici chiar cerurile nu sunt curate în ochii Săi,


Dacă nu se încrede El nici chiar în slujitorii Săi și găsește greșeli chiar și la îngerii Săi,


Binecuvântați-L pe Domnul, îngeri ai Lui tari în putere, care împliniți porunca Lui, care ascultați de glasul cuvântului Său!


El îi face pe îngerii Săi vânturi, și pe slujitorii Săi – un foc arzător.


Călărea pe un heruvim și zbura, plutea pe aripile vântului.


Dumnezeu insuflă groază în marea adunare a sfinților și este de temut pentru cei din preajma Lui.


Heruvimii să fie cu aripile întinse deasupra, umbrind astfel Capacul ispășirii cu aripile lor. Ei să stea față în față; fețele heruvimilor să fie întoarse înspre Capacul ispășirii.


Apoi El a zis: ‒ Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Moise și-a ascuns fața, căci se temea să se uite la Dumnezeu.


Heruvimii erau cu aripile întinse deasupra, umbrind astfel Capacul ispășirii cu aripile lor. Ei stăteau față în față; fețele heruvimilor erau întoarse înspre Capacul ispășirii.


Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleștele de pe altar.


Așa arătau fețele lor. Aripile le erau întinse în sus; fiecare avea două aripi, cu care atingea aripile celor de lângă ea, și alte două aripi cu care își acoperea trupul.


Când porneau, am auzit zgomotul aripilor lor ca vuietul unor ape mari, ca glasul Celui Atotputernic, ca vuietul unei furtuni, ca zgomotul unei tabere cu ostași. Când ele se opreau, aripile lor se lăsau în jos.


M-am uitat și iată că un vânt năprasnic venea dinspre nord: era un nor mare și un foc strălucitor care scânteia de jur împrejur. La mijloc, în mijlocul focului, era ceva ca metalul lustruit.


Fiecare avea câte patru fețe și câte patru aripi.


Aripile lor se atingeau una pe alta, astfel încât nu se răsuceau în mers, ci, când mergeau, fiecare mergea drept înainte.


Când mergeau heruvimii, mergeau și roțile alături de ei, iar când își ridicau aripile ca să se înalțe de la pământ, roțile rămâneau tot în apropierea lor.


Fiecare avea câte patru fețe, câte patru aripi și ceva de forma unor mâini omenești sub aripi.


Un râu de foc curgea ieșind dinaintea Lui. Mii de mii Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și niște cărți au fost deschise.


deci, în timp ce eu încă vorbeam în rugăciune, omul Gabriel, pe care-l văzusem în vedenia dinainte, a venit repede în zbor și s-a apropiat de mine chiar în clipa când se aducea darul de mâncare de seară.


Atunci Îngerul le-a zis celor ce stăteau înaintea Lui: „Îndepărtați hainele murdare de pe el!“. Apoi i-a zis lui Iosua: „Privește! Am îndepărtat de la tine nelegiuirea și te voi îmbrăca în haine de sărbătoare!“.


La ora tămâierii, toată mulțimea poporului se ruga afară.


Iar despre îngeri spune: „El îi face pe îngerii Săi vânturi și pe slujitorii Săi – o flacără de foc“.


Am văzut un alt înger, care zbura în înaltul cerului. El avea de vestit Evanghelia veșnică celor ce locuiesc pe pământ – oricărei națiuni, seminții și limbi, și oricărui popor.


Fiecare dintre cele patru ființe vii avea șase aripi și era plină cu ochi de jur împrejur și pe interior. Zi și noapte ele spuneau fără încetare: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Care era, Care este și Care vine!“.


Toți îngerii stăteau de jur împrejurul tronului, al bătrânilor și al celor patru ființe vii. Ei s-au aruncat cu fețele la pământ înaintea tronului și I s-au închinat lui Dumnezeu,


M-am uitat și am auzit un vultur care zbura în înaltul cerului, zicând cu glas tare: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului, din cauza celorlalte sunete de trâmbiță ale celorlalți trei îngeri care urmează să sune!“.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa