Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iona 2:6 - Noua Traducere Românească

6 Coborâsem până în străfundurile munților, și zăvoarele pământului mă încuiaseră pe vecie! Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu, mi-ai scos viața din groapă!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Coborâsem până la baza munților; și zăvoarele pământului intenționau să mă țină încuiat pentru totdeauna. Dar Tu, Doamne – Cel care ești Dumnezeul meu – mi-ai salvat viața din mormânt!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în versuri 2014

6 Ale pământului zăvoare Crezusem că m-au zăvorât Pe veci, căci Tu m-ai pogorât La temelia munților. Dar m-ai scos din puterea lor, Întreg, viu și nevătămat, Tu, Domnul Cel Adevărat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 M-au înconjurat apele până la gât, abisul m-a învăluit și trestia s-a împletit în jurul capului meu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 M-am coborât până la temeliile munților, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie, dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne, Dumnezeul meu!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 M‐am coborât până la temeliile munților; zăvoarele pământului se trăseseră după mine în veac. Dar tu mi‐ai ridicat viața din groapă, Doamne Dumnezeul meu!

Onani mutuwo Koperani




Iona 2:6
25 Mawu Ofanana  

care să arate bunăvoință față de el și să zică: «Cruță-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preț de răscumpărare!»,


El mi-a răscumpărat sufletul, ca să nu se ducă în groapă, iar viața mea va vedea lumina».


L-ai acoperit cu adâncul ca și cu o haină. Apele stăteau pe munți,


astfel încât munții s-au ridicat și văile au coborât în locul pe care l-ai hotărât pentru ele.


Mă înfășuraseră legăturile morții și mă cuprinseseră sudorile Locuinței Morților; eram copleșit de necaz și de durere.


Doamne, grăbește-Te să-mi răspunzi! Duhul îmi este obosit! Nu-Ți ascunde fața de mine, ca să nu ajung asemenea celor ce coboară în groapă.


căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților și nu vei îngădui ca sfântul Tău să vadă putrezirea.


Legăturile Locuinței Morților mă înconjuraseră, mă prinseseră lațurile morții.


Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din Locuința Morților; m-ai adus la viață din mijlocul celor ce coboară în groapă.


„Ce câștig este de pe urma morții mele, atunci când mă cobor în groapă? Poate să Îți mulțumească țărâna, poate ea să vestească credincioșia Ta?


Dar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî în adâncul gropii. Oamenii setoși de sânge și de înșelătorie nu vor trăi nici măcar jumătate din numărul zilelor lor. Eu însă mă voi încrede în Tine!


Cel Ce a întemeiat munții cu puterea Sa, Cel Ce are ca brâu puterea,


Mă afund în mocirla cea adâncă și nu am niciun sprijin pentru picioare. Intru în adâncurile apelor și se revarsă peste mine șuvoiul.


„Ziceam: «În floarea vieții mele trebuie să trec prin porțile Locuinței Morților; sunt văduvit de restul anilor mei».


Iată, spre pacea mea am trecut prin această amărăciune. Tu mi-ai iubit sufletul, păzindu-l de groapa putrezirii, căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele.


Cine a măsurat apele în palma lui și a trasat cerurile cu lățimea palmei? Cine a strâns pulberea pământului într-o măsură? Cine a cântărit munții pe cântar și dealurile pe talere?


atunci te voi coborî împreună cu cei ce coboară în groapă, la poporul din vechime, și te voi face să locuiești în tărâmul celor mai de jos locuri, printre ruine veșnice împreună cu cei ce coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită și să nu-ți mai dau splendoare în țara celor vii.


S-au întâmplat toate acestea, pentru ca niciunul dintre copacii de lângă ape să nu se mai mândrească cu înălțimea lui și să nu-și mai ridice vârful până la nori, pentru ca niciun copac udat de ape să nu-și mai înalțe trunchiul spre ei. Căci toți sunt dați morții, în tărâmul cel mai de jos, în mijlocul fiilor omului, la cei ce au coborât în groapă».


Când munții Te-au văzut, s-au cutremurat. Potopul de ape s-a revărsat, adâncul și-a făcut auzit glasul; el își ridică mâinile în sus.


El Se oprește și cutremură pământul; Se uită și face națiunile să tremure. Munții cei trainici se sfărâmă, iar dealurile cele vechi se pleacă. Cărările Lui sunt veșnice.


Iar Eu îți spun că tu ești Petru și pe această stâncă Îmi voi zidi Biserica, iar porțile Locuinței Morților n-o vor birui.


Căci focul mâniei Mele s-a aprins și va arde până în adâncimea Locuinței Morților. Va distruge pământul împreună cu recoltele lui și va arde temeliile munților.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa