19 Regele i-a spus: ‒ Oare nu este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea? Femeia i-a răspuns: ‒ Viu este sufletul tău, o, rege, stăpânul meu, că nimeni nu se poate abate nici la dreapta, nici la stânga de la tot ceea ce a zis stăpânul meu, regele. Într-adevăr, slujitorul tău, Ioab, mi-a poruncit și tot el a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte.
19 Atunci regele a întrebat-o: „Oare nu este cu tine mâna lui Ioab în toate aceste lucruri?” Femeia i-a răspuns: „Jur pe sufletul tău care este viu – rege, stăpânul meu – că nimeni nu poate devia nici la dreapta nici la stânga de la tot ce ai zis. Da, slujitorul tău – Ioab – mi-a poruncit (să vin la tine) și tot el a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte.
19 David i-a pus o întrebare: „Cu tine, nu se află – oare – Și mâna lui Ioab, cumva?” Ea a răspuns: „Să-ți spun ceva: Află că în a mea poveste, Nici o abatere nu este – La dreapta sau la stânga ta – Din tot ce-a spus măria-ta. Ioab, mie, mi-a poruncit Să-ți spun tot ce-am mărturisit.
19 Regele i-a zis: „Este oare mâna lui Ióab cu tine în toate acestea?”. Femeia a răspuns: „Viu este sufletul tău, stăpânul meu, rege, că nu se poate abate nici la dreapta, nici la stânga de la orice zice stăpânul meu, regele. Într-adevăr, slujitorul tău Ióab mi-a poruncit și a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte;
19 Împăratul a zis atunci: „Oare mâna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?” Și femeia a răspuns: „Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putință nicio abatere, nici la dreapta, nici la stânga, de la tot ce a zis domnul meu, împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi-a poruncit și a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.
19 Și împăratul a zis: Oare este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea? Și femeia a răspuns și a zis: Viu este sufletul tău, domnul meu, împărate, nimeni nu se poate abate nici la dreapta nici la stânga din toate câte a vorbit domnul meu împăratul; căci robul tău Ioab, el mi‐a poruncit și el a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.
Urie i-a răspuns lui David: ‒ Chivotul, cei din Israel și cei din Iuda stau în corturi, iar stăpânul meu, Ioab, și slujitorii stăpânului meu și-au așezat tabăra în câmp. Cum aș putea deci să merg acasă să mănânc, să beau și să mă culc cu soția mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face un asemenea lucru.
Regele a răspuns și i-a zis femeii: ‒ Te rog să nu-mi tăinuiești răspunsul la întrebarea pe care ți-o voi pune. Femeia i-a zis: ‒ Să întrebe stăpânul meu, regele.
Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca și cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac și a murit.
Fie ca vina acestei morți să cadă asupra lui Ioab și asupra familiei tatălui său! Fie ca în familia lui Ioab să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere sau o infecție, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă lovit de sabie și cineva care să ducă lipsă de pâine“.
Ilie i-a zis lui Elisei: ‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite până la Betel. Elisei a răspuns: ‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi. Astfel, ei au plecat împreună spre Betel.
Lasă-ne, te rugăm, să trecem prin țara ta. Nu vom trece prin vreun teren agricol sau prin vreo vie, și nu vom bea apă din vreo fântână. Vom merge pe Drumul Regelui, fără să ne abatem la stânga sau la dreapta, până vom trece de teritoriul tău.
Fii deci tare și foarte curajos, veghind să împlinești toată Legea pe care ți-a poruncit-o slujitorul Meu Moise. Nu te abate de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să reușești oriunde vei merge.
Când l-a văzut Saul pe David ieșind împotriva filisteanului, l-a întrebat pe Abner, conducătorul armatei: ‒ Abner, al cui fiu este acest tânăr? Abner i-a răspuns: ‒ Viu este sufletul tău, rege, că nu știu.
Dar David a jurat din nou și a zis: ‒ Tatăl tău știe foarte bine că am găsit bunăvoință înaintea ta și trebuie să-și fi zis: „Să nu știe Ionatan lucrul acesta, căci s-ar întrista“. Cu adevărat, viu este Domnul și viu este sufletul tău că între mine și moarte nu este decât un pas.
Acum, stăpâne, viu este Domnul și viu este sufletul tău că Domnul te-a oprit de la vărsare de sânge și de la răzbunare. Dușmanii tăi și cei ce vor răul stăpânului meu să fie ca Nabal!