Apoi regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietățile tale de la Anatot; pentru că meriți să mori. Totuși, nu te voi omorî astăzi; pentru că ai transportat Cufărul lui Iahve – al Celui care este Stăpânul (lumii) – în vremea tatălui meu – David; și pentru că ai suportat și tu tot ce a venit în viața tatălui meu.”
Pe teritoriul clanului format din urmașii lui Beniamin li s-au dat Gheva cu pășunile din jurul lui, Alemet cu pășunile din jurul lui și Anatot cu pășunile din jurul lui. Toate orașele acestora erau treisprezece; și au fost împărțite între clanurile lor.
Ieremia a compus un cântec de jale pentru Iosia; și până astăzi, toți cântăreții și toate cântărețele amintesc de Iosia în cântecele lor de jale. Acele cântece au intrat în tradiția poporului Israel și s-au păstrat scrise în „Cântecele de jale”.
adică până când țara (israelienilor) s-a bucurat de Sabatele ei, ca să se respecte astfel Cuvântul lui Iahve spus prin intermediul lui Ieremia. Tot timpul cât a rămas devastată, țara s-a odihnit până când au expirat (cei) șaptezeci de ani.
În primul an al guvernării regelui Persiei numit Cirus, s-a confirmat Cuvântul lui Iahve transmis prin Ieremia. Astfel, El a trezit spiritul lui Cirus – regele Persiei – care a ordonat să se transmită verbal și prin intermediul scrisorilor, în tot regatul lui, următorul mesaj:
Viziunea pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoț – pentru cei din teritoriul numit Iuda și pentru Ierusalim – în timpul regilor Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia, (care au guvernat) în teritoriul numit Iuda:
„Pentru toate aceste lucruri, Iahve vorbește împotriva oamenilor din Anatot care caută să te omoare și care îți zic: «Nu profeți în numele lui Iahve, pentru că vei muri omorât de mâna noastră!».
Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim ca să meargă în teritoriul locuit de urmașii lui Beniamin. Dorea astfel să intre în posesia proprietății pe care o avea în mijlocul poporului care locuia acolo.
Deci în primul lui an de guvernare, eu, Daniel, citind cărțile, am înțeles ce număr de ani trebuia să treacă pentru ruinele Ierusalimului – conform Cuvântului lui Iahve spus profetului Ieremia. Acolo scria că trebuie să treacă șaptezeci de ani.
Acestea sunt cuvintele lui Amos – unul dintre păstorii din Tecoa. Ele relatează ce a văzut el referitor la Israel atunci când Uzia era regele lui Iuda și când Ieroboam – fiul lui Iehoaș – era regele lui Israel, cu doi ani înaintea cutremurului.
Amația care era preot la Betel, a trimis mesageri la Ieroboam – regele lui Israel – ca să i se spună: „Amos complotează împotriva ta în mijlocul poporului (numit) Israel. Țara nu mai poate suporta toate cuvintele lui!
Astfel s-a întâmplat exact cum a fost prezis prin intermediul profetului Ieremia, care zisese: „Au luat cele treizeci de monede de argint – suma evaluării făcute de poporul Israel –