15 Cel care m-a făcut pe mine (să mă dezvolt ca făt) în uter, nu i-a făcut și pe ei? Oare nu același Dumnezeu ne-a conceput pe fiecare în uterul mamei noastre?
15 Acel ce m-a știut pe mine Să mă-ntocmească-atât de bine În pântecele mamei, El – Oare – nu l-a făcut la fel Și pe cel cari mi-a fost argat? Aceeași mână ne-a lucrat Și-avem același Dumnezeu.
Totuși acum carnea noastră este precum carnea fraților noștri, copiii noștri precum copiii lor; și, iată, noi ducem în robie pe fiii noștri și pe fiicele noastre ca să fie servitori și unele dintre fiicele noastre sunt duse deja în robie; și nu este în puterea noastră să le răscumpărăm, pentru că alți oameni au pământurile și viile noastre.
Nu este a împărți pâinea ta celui flămând și să aduci la casa ta pe săracii care sunt lepădați? Când vezi pe cel gol, să îl acoperi; și să nu te ascunzi de propria ta carne?
Nu avem noi toți un singur tată? Nu ne-a creat un singur Dumnezeu? De ce ne purtăm cu perfidie fiecare om împotriva fratelui său, pângărind legământul părinților noștri?