Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Zaharia 9:7 - Biblia în versuri 2014

7 Din gură, sângele-i voi scoate Și urâciunile lui toate Cari între dinți i se găsesc Și idolești se dovedesc, Pentru a fi și el, din viță, Numai o simplă rămășiță Pentru Acel care, mereu, Este al nostru Dumnezeu; Să fie precum se arată O căpetenie aflată În Iuda, iar Ecronul poate, Ca Iebusiții să arate.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Le voi scoate sângele din gură și spurcăciunile dintre dinți. Totuși, le va fi lăsată o rămășiță pentru Dumnezeul nostru și ea va fi ca un clan în Iuda, iar Ekronul va fi ca iebusiții.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Le voi scoate sângele din gură și lucrurile murdare dintre dinți! Totuși, le vor fi lăsați niște supraviețuitori pentru Dumnezeul nostru; și ei vor fi ca un clan în teritoriul numit Iuda; iar Ecronul va fi ca poporul iebusiților.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Voi face să se întoarcă sângele din gura lui și idolii săi, dintre dinții lui. Cel care va rămâne, și el va fi al Dumnezeului nostru, va deveni căpetenie în Iúda, iar Ecrón va fi ca un iebuséu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Îi voi scoate sângele din gură și urâciunile idolești dintre dinți, ca să fie și el o rămășiță pentru Dumnezeul nostru și să fie ca o căpetenie din Iuda, și Ecronul, ca iebusiții.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Și voi lua sângele lui din gura lui și urâciunile lui dintre dinții lui; și cel ce va rămâne va fi și el al Dumnezeului nostru și va fi ca un domnitor în Iuda și Ecronul ca un iebusit.

Onani mutuwo Koperani




Zaharia 9:7
21 Mawu Ofanana  

Pe Iebusiți, pe Amoriți Și-asemenea pe Ghirgasiți;


Pe când îngerul Domnului Își întinsese brațul lui – Către Ierusalim, cătând Spre-al nimici cât mai curând – Domnul, din ceruri, S-a căit De răul ce s-a săvârșit; A zis dar, îngerului care Se pregătise să omoare Poporul din Ierusalim: „Gata! E timpul să sfârșim!” – Și a adăugat apoi – „Îți trage brațul, înapoi!” Lângă o arie ședea Îngerul Domnului, iar ea Fusese-a unui Iebusit Care, Ornan, era numit.


Te scoală Dumnezeul meu! Te scoală să mă izbăvești! Pe-ai mei vrăjmași să-i bați, mereu, Peste obraz, să le zdrobești Dinții la toți care fac rău.


Te scoală Doamne și-i ajunge! Sparge-le dinții și le smulge Măselele, pentru că ei Sunt numai niște pui de lei!


Spre un popor cari se vădește Că în morminte locuiește Și cari în peșteri se-aciuiează Atuncea când se înserează, Având în strachină bucate Cari știut e că-s necurate Și care, carnea de porc încă, E dovedit că o mănâncă,


Însă în vremea de apoi, Îi voi aduce înapoi Pe toți fiii Moabului Precum și pe fiicele Lui.” Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit. Aceasta e o judecată Cari spre Moab e îndreptată.


„Însă în zilele de-apoi, Îi voi aduce înapoi Pe prinșii de război pe care Țara Elamului îi are. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit”


„Dar”, a zis Domnul, „înapoi Aduc pe prinșii de război Ai fiilor celor pe care, Poporul lui Amon îi are!”


Domnul, apoi, a cuvântat: „Precum păstorul a scăpat – Din gura leului venit La turmă, după jefuit – Două bucăți dintr-un picior Sau doar vârful urechilor, La fel e cu fiii pe care Neamul lui Israel îi are, Aflați în al Samarie Ținut, căci au să scape ei, Pe un covor ce e luat De la Damasc, ori pe vreun pat!


Așa a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Când acel timp are să vie, Oameni din orice seminție, De orice neam și-orice popor – Indiferent de limba lor – De poala hainei au să-l ia Pe un Iudeu, căci au să vrea Să îi vorbească: „Vrem și noi Să fim alăturea de voi, Căci am aflat că Dumnezeu, În al vost’ mijloc e mereu!”


Străinul se va arăta Și în Azdod, apoi, va sta. Mândria Filistenilor, Pradă va fi străinilor.


Voi sta, în timpurile-acele, Numai în jurul Casei Mele, S-o apăr contra tuturor, Contra oștirii și-a celor Care se duc și vin, mereu. Atunci, de strajă voi fi Eu. Am să privesc cu ochii Mei Și n-am să-ngădui, peste ei, Să vină cel ce asuprește.


În felu-acesta – vă spun eu – Că nu mai e Grec sau Iudeu, Nici rob sau slobod, printre voi, Precum nu mai este apoi, Nimeni de parte bărbătească Și nici de parte femeiască, Pentru că toți – neîndoios – Ajuns-au una, în Hristos.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa