Zaharia 8:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Semănăturile-au să fie Bune, iar vița cea de vie Și câmpul vor da rod bogat, Căci roua le va fi udat. Aceste lucruri, arătate, Cu toate au să fie date – Atunci – la astă rămășiță Din al poporului vost’ viță.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² ci vor semăna în pace, vița își va da rodul, pământul își va da recolta iar cerul își va lăsa roua să cadă. Toate acestea le voi da în stăpânirea rămășiței acestui popor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² ‘Vor semăna în liniște și nederanjați de nimeni; vița își va produce fructele ei, pământul își va oferi recolta lui iar cerul își va lăsa roua să cadă. De toate acestea vor beneficia supraviețuitorii (acestui popor).

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² „Este o sămânță de pace: via va da rodul ei, pământul va da produsele sale și cerul va da roua sa. Voi face ca restul acestui popor să moștenească toate acestea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² ‘Ci semănăturile vor merge bine, vița își va da rodul, pământul își va da roadele și cerurile își vor trimite roua, și toate aceste lucruri le voi da în stăpânirea rămășiței poporului acestuia.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Căci sămânța va propăși, butucul de vie își va da rodul și pământul își va da venitul și cerurile își vor da roua; și toate acestea le voi da în stăpânirea poporului acestuia.

Zaharia 8:12 Mawu Ofanana

Geneza 26:12

Isac ogoru-a pregătit Și-a strâns recoltă, însutit. Domnul l-a binecuvântat,

Geneza 27:28

Să îți dea Dumnezeu – aș vrea – Rouă, din cer! Să îți mai dea Grăsimea țarinei! Cer iar, Belșug de grâu și vin, drept dar!

1 Regi 17:1

În Galaad, a locuit Un om ce-a fost de neam Tișbit Și cari, Ilie, s-a chemat. Ilie-a mers la împărat Și lui Ahab astfel i-a spus: „Viu este Domnul Cel de Sus, Al cărui slujitor sunt eu, Că doar după cuvântul meu, În acești ani nu va fi rouă Și nici nu are să mai plouă.”

Psalmi 72:3

Munții și dealurile-apoi Pace-au s-aducă peste noi, Urmare a dreptății Tale, Care se află pe-a Ta cale.

Psalmi 85:12

Domnul o să ne fericească Și-al nost’ pământ o să rodească.

Proverbe 19:12

Precum e răgetul de leu, E furia-mpăratului; Însă bunăvoința lui Este ca roua ce dă viață Când mângâie a ierbii față.

Isaia 30:23

Atuncea, Domnul va avea Grijă ca ploaie să îți dea, Peste pământu-nsămânțat Și pâine el îți va fi dat. Ogoarele scăldate-n soare Îți vor da pâine hrănitoare. Turmele tale, necuprinse, Vor paște pe pășuni întinse,

Isaia 61:7

Ocara le va fi luată Și-n locul ei le va fi dată Cinste-ndoită. Au să fie Cuprinși de mare veselie, Căci stăpânesc în a lor țară. A lor rușine o să piară, Parte având de bucurie Care va ține pe vecie,

Ieremia 31:12

Ei vor veni, cu bucurie Și chiote de veselie, Pe muntele Sionului. Vor alerga pe culmea lui, La bunătățile pe care Domnul le dă, la fiecare: La grâu, la untdelemn, la oi, La mustul dulce și la boi. Ale lor suflete se-arată Ca și grădina cea udată. Nimic nu o să le lipsească Și astfel n-au să mai tânjească.

Езекиел 34:28

De jaf, ele n-au să mai fie. Nici fiarele n-au să mai vie Să le mănânce. Mulțumite, Vor sta în țară, liniștite, Făr’ să mai fie tulburate, Fiind în pace-apoi, lăsate.

Езекиел 36:12

Voi face, oameni să sosească, Pe creasta voastră să pășească. Anume-l voi aduce Eu, Pe Israel, poporul Meu. El are să vă stăpânească Și are să vă moștenească, Pentru că nicicând – negreșit – El n-o să fie nimicit.”

Езекиел 36:30

Sporesc roadele pomilor Precum și-ale câmpiilor, Căci nu mai vreau să purtați, iară, Prin lume-a foametei ocară.

Езекиел 36:9

Eu, binevoitor – apoi – Am să m-arăt față de voi, Și-n felu-acesta, semănați Aveți să fiți voi și lucrați.

Osea 13:3

De-aceea, fi-va a lor viață, Ca norul cel de dimineață, Ca roua care e zvântată, Ca pleava cea de vânt purtată, Ca fumul care a ieșit Din horn și-apoi s-a risipit.

Osea 14:5

Ca roua, pentru Israel, Voi fi și, precum crinul, el O să-nflorească, an de an, Dând rădăcină, în Liban.

Ioel 2:19

Poporului, El i-a vorbit: „Și grâu și must, Eu vă trimit Și untdelemn proaspăt apoi, Căci săturați vreau să fiți voi, Ca nu cumva s-ajungeți iară, Printre popoare, de ocară.

Ioel 2:22

Fiare din câmp, nu vă speriați, Ci voi – acum – vă bucurați, Căci iar, izlazul din pustie Plin de verdeață o să fie. Pomii – iar – roadă o să dea, Smochinul de-asemenea Și-apoi și vița cea de vie Plină de rod are să fie.

Levitic 26:3

Dacă voi legile-Mi urmați Și la porunca Mea vegheați, Mereu, spre a o-ndeplini,

Țefania 3:13

Atuncea, acea rămășiță Care-i din Israel, de viță, Nu are să mai săvârșească Nelegiuiri, n-o să rostească Minciuni, căci nimeni nu mai are, În gură, limbă-nșelătoare. Toți au să pască-atunci în tihnă. Vor avea parte de odihnă, Căci nimeni nu o să mai poată Ca să-i mai tulbure vreodată.

Hagai 1:10

De-aceea nu v-a mai udat Roua și rod n-ați căpătat.

Hagai 2:18

Atenți dar, voi să vă uitați Și bine seamă să luați La ceea ce s-a petrecut De când lucrarea a-nceput – De când a fost întemeiat Templul – până s-a arătat Luna aceasta, luna care A noua e la numărare Și douăzeci și patru zile Trecut-au din ale ei file. Uitați-vă de la-nceput Și pân’ acum, ce s-a făcut.

Hagai 2:19

Spuneți-Mi dar, mai era oare – Cumva – sămânță în grânare? Din rodul viei, negreșit, Nimic nu ați mai dobândit. N-a mai legat rod nici smochinul, Nici rodiu-apoi, și nici măslinul. De-acuma, parte veți avea De binecuvântarea Mea.”

Zaharia 8:6

Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Dacă acest lucru, cumva, Îl va mira pe cineva Din cei ce sunt o rămășiță Din al poporului vost’ viță, Credeți că lucru-acesta, oare, Și pentru Mine-i de mirare?”

Maleahi 3:11

Pe cel care mănâncă-apoi, (Lăcusta) îl cert, pentru voi, Să nu mai fie nimicit Ceea ce câmpul a rodit, Nici roadele cele bogate Care de viță au fost date” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Matei 6:33

Voi, mai întâi, să căutați Împărăția Domnului Și cu neprihănirea Lui, Căci astfel, aste lucruri – toate – În plus, apoi, vă vor fi date.

1 Corinteni 3:21

De-aceea, eu aș vrea, ca voi Să nu vă mai făliți apoi, Cu oamenii care-i aveți, Căci tot ceea ce-n jur vedeți – Lucruri aflate pe pământ – Să știți că ale voastre sânt;

Deuteronom 32:2

Iată că eu vă dăruiesc, Acum, învățătura mea: Ca ploaia, vreau să curgă ea; Precum o rouă pe pământ Să cadă și al meu cuvânt, Ca ploaia iute ce dă viață Cernându-se peste verdeață, Ca stropii ei care învie Covorul ierbii din câmpie.

Deuteronom 33:13

Apoi, de Iosif, a vorbit: „Iată ce fi-va dăruit Țării pe care el o are, Ca semn de binecuvântare, Venit din partea Domnului: Îi va da roua cerului, Precum și apele ce sânt Aflate pe acest pământ, Care, mai bune, s-au vădit;

Deuteronom 33:28

Teamă, în locuință, n-are A lui Israel adunare. Izvorul care a ieșit Din Iacov, e la loc ferit – Deoparte – într-o țară plină De grâu, de must și de lumină, Iar cerul, de deasupra lui, Rouă-i va da, pământului.

Iacov 3:18

Roada neprihănirii dată, Este în pace semănată Pentru cei cărora le place Și știu ca să aducă pace.”