Zaharia 5:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Eu îl trimit le cel ce fură Și la acel care strâmb jură În al Meu Nume sfânt. Astfel, În casă le va intra el Și are să le-o nimicească Cu tot ce o să se găsească În ea, cu piatra ce-a zidit-o Și lemnele ce-au căptușit-o.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴ „Îl voi trimite“, zice Domnul Oștirilor, „să intre în casa hoțului și în casa celui ce jură fals în Numele Meu. Va rămâne astfel în mijlocul casei lui și o va distruge împreună cu lemnele și cu pietrele ei“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Iahve, Dumnezeul Armatelor, zice: „Îl voi trimite să intre în casa hoțului și în casa celui care jură fals folosind numele Meu. Va rămâne astfel în acea casă și o va distruge împreună cu lemnele și cu pietrele ei!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Voi face să iasă – oracolul Domnului Sabaót – și va intra în casa hoțului și în casa celui care jură pe numele meu, mințind. Va locui în casa lui și va distruge lemnele și pietrele sale”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ „Îl trimit”, zice Domnul oștirilor, „ca să intre în casa hoțului și a celui ce jură strâmb în Numele Meu, ca să rămână în casa aceea și s-o mistuie împreună cu lemnele și pietrele ei.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Îl voi scoate, zice Domnul oștirilor, și va veni în casa hoțului și în casa celui ce jură mincinos în numele meu: și va rămâne în mijlocul casei sale și o va mistui cu lemnele și cu pietrele ei.

Zaharia 5:4 Mawu Ofanana

Iov 18:15

În cortul său, nu va avea Dintre ai săi, pe nimenea, Căci peste casa lui, turnată

Iov 20:26

Nenorociri nenumărate, Iar bogățiile-adunate De el, iute sunt nimicite Căci de-un foc mare-s mistuite. Iar focul care le-a cuprins, De nimeni nu a fost aprins; El îl va arde pe cel rău, Cu tot ce-a fost în cortul său.

Iov 8:15

Pe casa lui e bizuit, Dar adăpost nu a găsit În ea, căci de necazul vine, ‘Geaba de-ai ei pereți, se ține!

Iov 8:22

Aminte ia, la ce ți-am spus! Vrăjmașii tăi vor fi stârpiți Și de rușine-acoperiți! Ale lor corturi au să piară Și-ai lor urmași au să dispară!”

Proverbe 3:33

Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu-al Său blestem ce locuiește În casa lor, dar îi veghează Pe buni și-i binecuvântează.

Isaia 24:6

Tocmai de-aceea, țara lor Supusă e blestemelor, Iar ei – acum – sunt pedepsiți, Căci s-au vădit nelegiuiți. Un număr mic, doar, va putea În țară a mai rămânea, Dintre cei care – astăzi – sânt Locuitori pe-al ei pământ.

Ieremia 2:26

Așa precum sunt de uimiți Hoții, când sunt descoperiți, Mirați vor rămânea, la fel, Și cei ce sunt din Israel, Cu împărați, cu toți cei cari Se află-n neamul lor mai mari, Cu căpetenii, cu preoți, Precum și cu prorocii toți.

Osea 4:2

Strâmb numai, jură fiecare Și minte cu nerușinare, Omoară și năpăstuiește, Căci nici o teamă nu vădește.

Osea 4:3

Țara are să se jelească. Oamenii ei au să tânjească, Cu fiarele pământului Și păsările cerului. Chiar peștii mări-aflate-n țară, În vremea ‘ceea, au să piară.

Amos 3:10

În tot ce fac se dovedește, Neprihănirea că lipsește. Comori adună în palate, Prin silnicie câștigate Și prin răpire, tot mereu.”

Zaharia 5:3

El mi-a vorbit: „Sulul ce zboară Este blestemul de pe țară, Pentru că – după cum s-a zis Și după cum, în el, e scris – Cel care-i hoț pentru că fură, Precum și cel care strâmb jură, Vor fi zdrobiți de peste fire Căci șterși sunt, cu desăvârșire.

Zaharia 8:17

Să nu gândească nimeni rău, Față de un aproape-al său. Nu jurați strâmb și vă feriți, Neîncetat, ca să mințiți, Pentru că am urât, mereu, Toate aceste lucruri, Eu.”

Maleahi 3:5

„De voi, am să M-apropii – iată – Căci vă voi face judecată. Mă voi apropia de voi Și-am să mărturisesc apoi, Contra descântătorilor, În contra preacurvarilor, În contra celor cari strâmb jură, În contra celor care fură Din truda simbriașului Căci opresc partea omului, În contra celor ce vădesc Că pe orfan îl asupresc, Pe văduvă și pe toți cei Cari sunt străini față de ei. Mărturisesc – de bună seamă – Și-n contra celor ce n-au teamă De Mine” – zice Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Deuteronom 28:16

Când în cetate, vei fi stat, Acolo fi-vei blestemat; Și blestemat veți fi apoi, Pe toate câmpurile, voi.

Deuteronom 7:26

Să nu cumva să te apuci Și-n a ta casă să aduci Apoi, un lucru urâcios, Pentru că fi-vei – ne-ndoios – Cu el odată, nimicit. Tu trebuie să fii scârbit De-așa ceva; să te-ngrozești De ele și să te păzești, Căci lucrurile arătate Ajuns-au a fi blestemate.”

Iosua 9:20

De-aceea, iată ce vom face: Nu-i vom ucide, căci apoi Are să vină peste noi, Focul mâniei Domnului Din pricina cuvântului Prin care noi suntem legați. Cu viață deci, vor fi lăsați.”