Zaharia 12:4 - Biblia în versuri 20144 În acea zi – fără-ndoială – Lovesc caii cu amețeală, Iar cu turbare îi lovesc Pe cei care îi călăresc. Peste-a lui Iuda casă, Eu, Deschiși, Îmi țin ochii, mereu, Și-arunc orbire cailor Popoarelor neamurilor. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească4 În ziua aceea“, zice Domnul, „voi lovi toți caii cu panică, iar pe călăreți cu nebunie. Voi avea însă ochii deschiși asupra Casei lui Iuda, atunci când voi lovi cu orbire toți caii popoarelor! Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20184 Iahve zice: „În acea zi voi lovi toți caii cu panică, iar pe călăreți îi voi lovi cu nebunie. Dar voi avea ochii deschiși ca să ajut pe cei din teritoriul numit Iuda – când voi lovi cu orbire toți caii popoarelor! Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20204 În ziua aceea – oracolul Domnului – îi voi lovi pe toți caii cu zăpăceală, iar pe călăreții lor cu nebunie. Peste casa lui Iúda îmi voi deschide ochii și pe toți caii popoarelor îi voi lovi cu orbire. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu4 În ziua aceea”, zice Domnul, „voi lovi cu amețeală pe toți caii și cu turbare pe cei ce vor călări pe ei, dar voi avea ochii deschiși asupra casei lui Iuda și voi orbi toți caii popoarelor. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19314 În ziua aceea, zice Domnul, voi lovi orice cal cu groază și pe călărețul său cu nebunie. Și‐mi voi deschide ochii peste casa lui Iuda și voi lovi cu orbire orice cal al popoarelor. Onani mutuwo |
Zaharia 12:4
24 Mawu Ofanana
Deschide-Ți ochii și privește Spre-acela care Îți vorbește. Pleacă-Ți urechea și ascultă Și-arată îndurare multă La rugăciunea înălțată De către al Tău rob, căci iată Că zi și noapte se jelește În față-Ți și mărturisește Păcatele copiilor Din al lui Israel popor, Făcute împotriva Ta. Doamne, Te rog a asculta Cuvântul rugăciunii mele, Căci noi făcut-am multe rele. Doamne, păcătuit-am eu Și casele tatălui meu.
De-aceea, Eu voi tăbărî Asupră-ți și te voi târî. Ce am de gând, iată, îți spun: Cârlig în fălci, Eu am să-ți pun Și-am să te scot, cu oastea-ți mare – Cu cai cu călăreți, cu care – Cu tot acel întreg popor Înveșmântat strălucitor, Cari poartă pavăză și scut Și-n mână săbii au ținut, Pentru că pricepuți erau Când sabia o mânuiau.
Arată-Ți bunătatea multă! Pleacă-Ți urechea și ascultă! Deschide ochii și privește Ruinele și Te gândește Și la cetatea peste care Este chemat, fără-ncetare, Numele Tău! Îți cerem Ție, Nu pentru-a noastră curăție Lucrul acest, ci căutăm, Ruga aceasta s-o-nălțăm, Pentru-ndurarea Ta cea care Se-arată-a fi nespus de mare.
În ziua ‘ceea, pe cei cari Vor fi în Iuda cei mai mari, Eu îi voi strânge la un loc Și-i voi preface într-un foc Ajuns sub lemne așezat Sau este sub un snop aflat. Vor mistui orice popor, Din dreapta și din stânga lor. Ierusalimul – negreșit – Are să fie locuit Pe locul vechi, cum e știut, Că fost-a el, de la-nceput.
Zotsatsa