Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Zaharia 12:2 - Biblia în versuri 2014

2 „Ascultați ceea ce voi face: Ierusalimu-l voi preface Într-un potir de amețire Pentru întreaga omenire Cari împrejuru-i s-a aflat. Nici Iuda nu va fi scăpat, Căci un potir dat o să-i fie Și lui, atunci când o să vie Timpul Ierusalimului, Timpul împresurării lui.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 „Iată, voi preface Ierusalimul într-un potir amețitor pentru toate popoarele dimprejur. Chiar și Iuda va fi asediat împreună cu Ierusalimul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „Să știți că voi transforma Ierusalimul într-o cupă cu un conținut amețitor pentru toate popoarele din jur; și acest lucru se va întâmpla chiar și cu cei din teritoriul numit Iuda – atunci când Ierusalimul va fi asediat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Iată, voi pune Ierusalímul să fie o cupă a amețelii pentru toate popoarele de jur împrejur! Va fi și împotriva lui Iúda când va fi asediat Ierusalímul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „Iată, voi preface Ierusalimul într-un potir de amețire pentru toate popoarele de primprejur și chiar pentru Iuda, la împresurarea Ierusalimului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Iată, voi face Ierusalimul un potir de amețire pentru toate popoarele de jur împrejur, și el va fi chiar și împotriva lui Iuda la împresurarea împotriva Ierusalimului.

Onani mutuwo Koperani




Zaharia 12:2
15 Mawu Ofanana  

Domnul, în brațul Său cel tare, Ascunde un potir, în care Fierbe un vin – o băutură – Plină de amestecătură. Când El îl varsă pe pământ, Toți oamenii care răi sânt, Sorb de îndat’, a lui măsură, Să nu rămână-o picătură!


Te scoală dar, și te gătește! Ierusalime, te trezește, Căci ai băut, din mâna Lui, Cana mâniei Domnului! Până la fund, ai sorbit dar, Al amețelilor pahar!


Iată cum a vorbit Acel Care e Domn în Israel Și Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are: „Acest potir care e plin Cu al mâniei Mele vin, Să-l iei acum, din mâna Mea Și să îl dai, apoi, să-l bea Acelor neamuri anumite, La care Eu te voi trimite.


Grabnic – atunci – eu am luat Potirul care s-a aflat În mâna Domnului. M-am dus, Așa după cum El mi-a spus, Ca să îl dau neamurilor, La care Domnul oștilor, Cu cale, a găsit să-l dea, Ca din mânia Lui, să bea.


Căci Domnul în ăst fel vorbește: „Iată, cel ce nu trebuiește Să bea potirul, tot îl bea, Și-atunci crezi că tu vei putea Să scapi făr’ a fi pedepsit? Nu! Nu se poate! Negreșit, De-acest potir, parte-i avea, Pentru că și tu îl vei bea!”


Iată dar, ce a cuvântat Acela care-i Împărat, Acela care are Nume De Domn al oștilor: „Anume Am să-i îmbăt pe cei deștepți Care sunt ai lui înțelepți. Am să-i îmbăt și pe cei cari Sunt voievozii lui cei mari, Pe cei ce sunt cârmuitori, Pe toți vitejii luptători, Pe căpeteniile lui Ce sunt capi ai poporului. Vor adormi pentru vecie Și nicicând treji n-au să mai fie.”


Potir de aur s-a vădit Tot Babilonul, negreșit, În mâna Domnului. Astfel, Popoarele-au băut din el, Din al său vin. S-au îmbătat Și-o nebunie s-a lăsat Peste popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ.


„De ce stăm jos? Hai să plecăm Și în cetăți să ne-așezăm. Acolo să ne-adăpostim Ca în ăst fel să nu murim, Căci Dumnezeu ne osândește Și-acum la moarte ne sortește. Iată că apa otrăvită Ne este nouă rânduită, Pentru că am păcătuit Față de Domnul, negreșit.


În loc de slavă, peste tine, Se va lăsa mare rușine. Să bei și tu, să te-amețești Și-n urmă să te dezvelești. Îți va veni rândul – de-ndat’ – Să iei paharul cel aflat În dreapta Domnului. Vei bea Din el și-atuncea vei vedea Cum slava ta cea strălucită E de rușine-acopertită.


Pe Iuda o să îl găsim Că luptă la Ierusalim, Strângând averea tuturor Popoarelor neamurilor Cari împrejur vor fi aflate. Atunci, straie nenumărate, Va strânge. Aur va avea Și mult argint de-asemenea.


Voi strânge neamurile toate Cari pe pământ vor fi aflate Și spre Ierusalim apoi, Le voi trimite, cu război. Cetatea lui va fi luată De oastea astfel adunată. Casele fi-vor jefuite, Femeile batjocorite Și înrobită, jumătate Are să fie din cetate. Dar va scăpa o rămășiță Din a poporului lui viță.


Va bea vinul mâniei, care, Al nostru Dumnezeu îl are. Vinul acesta-i va fi dat Să-l beie, neamestecat – În cupa Sa, pentru mânie – Și chinuit are să fie, În flacăra unui foc mare Și în pucioasa arzătoare, Aflate-n fața Mielului Și-a sfinților îngeri, ai Lui.


În trei părți, fost-a împărțită Cetatea care-i socotită A fi cetatea cea mai mare. După această întâmplare, Cetățile, de pe pământ, În care, Neamurile sânt Stăpâne, s-au și prăbușit, Iar Dumnezeu Și-a amintit, De Babilonu-acela mare, Să-i dea și lui, potirul care Avea în el, vinul furiei Lui Dumnezeu, și al mâniei.


Răsplată, dați-i fiecare, Așa cum ea v-a răsplătit! Dați-i acuma, îndoit, Plata, la tot ce ați văzut, La faptele ce le-a făcut. Al ei potir să îl luați Și, îndoit, în el, turnați Tot ce amestecat-a ea, Și dați-i-l apoi, să-l bea!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa