Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Zaharia 12:12 - Biblia în versuri 2014

12 Țara are să se jelească Și au să se deosebească Familiile-n jalea lor. Familiile caselor Lui David, iată – negreșit – Se vor jeli deosebit. Altul va fi, în jalea lor – Atunci – glasul femeilor. Familia casei pe care Natan în stăpânire-o are Se va jeli deosebit. Femeile ei – negreșit – Altfel se vor jeli și ele, În zilele acelea grele.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 Țara va jeli, fiecare clan jelind în mod separat: clanul Casei lui David, separat, și soțiile lor, separat; clanul casei lui Natan, separat, și soțiile lor, separat;

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Locuitorii întregii țări vor jeli. Fiecare clan va jeli separat de celălalt. Clanul (bărbaților) format din urmașii lui David va jeli separat; iar soțiile lor vor jeli separat. Clanul (bărbaților) format din urmașii lui Natan va jeli separat; iar soțiile lor vor jeli separat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Țara va jeli, familie după familie de o parte: familia casei lui Davíd de o parte și femeile lor, de altă parte; familia casei lui Natán de o parte și femeile lor, de altă parte;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Țara se va jeli, fiecare familie deosebit: familia casei lui David deosebit și femeile ei deosebit; familia casei lui Natan deosebit și femeile ei deosebit;

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Și țara va boci, fiecare familie deosebit; familia casei lui David deosebit și nevestele lor deosebit; familia casei lui Natan deosebit și nevestele lor deosebit;

Onani mutuwo Koperani




Zaharia 12:12
17 Mawu Ofanana  

Natan, de Domnu-a fost trimis – La David – și astfel, i-a zis: „Într-o cetate, se găseau Doi oameni cari, vecini, erau. Unul, mereu, s-a-mbogățit, Iar celălalt a sărăcit.


Iată ce nume au primit Copiii care-i dobândise, Când la Ierusalim venise: Primul, Șamua, e numit; Șobab, al doilea, a venit; Natan, apoi, s-a întrupat, Fiind de Solomon urmat.


În miez de noapte, s-a trezit Chiar Faraon. S-a îngrozit Tot al Egiptului ținut, De țipete, căci n-a avut, Pe-al său întins, o casă-n care, Un mort să n-aibă fiecare.


Mergi la-mpărat și negreșit Vei spune ce ți-am poruncit! Să-i spui dar, împăratului Precum și-mpărătesei lui: „Jos, pe pământ, vă așezați, Căci nu mai sunteți împărați! Cununile ce le-ați avut, Iată – acuma – v-au căzut. Cununile ce le aveați, Cu care vă împodobeați, Iată că nu le mai aveți Și împărați nu mai sunteți!”


„Un vuiet mare se pornește, De pe-nălțimi și se-ntețește. Sunt plânsete și rugi pe care, Le-nalță spre a lor iertare, Toți fiii cei din Israel, Pentru că au uitat de Cel Care le este Dumnezeu Și ajutor le-a fost, mereu.


Aud, pe Efraim bocind Și printre scâncete vorbind: „A Ta pedeapsă m-a atins, Ca pe un junc ce-i nedeprins A trage-n jug. Întoarce-mă, La Tine și ajută-mă Să mă întorc, spre Tine, eu, Căci îmi ești Domn și Dumnezeu!


Din astă pricină se-ntinde Jalea și țara o cuprinde, Iar cerul este-ntunecat Și fața și-a înnegurat. Căci Eu am zis și negreșit, Lucrul acest l-am stabilit. De el, nu-Mi pare rău și-apoi, Nu-l voi întoarce înapoi.”


Strângeți poporul, iar apoi, O adunare sfântă, voi Va trebui ca să aveți! Pe cei bătrâni, să îi strângeți! Strângeți copiii! Să luați Și pruncii ce-s la sân aflați! Să iasă mirele afară, Să iasă din a lui cămară, Iar din odaia ei, să iasă, De-ndată, și a lui mireasă!


Ierusalimul se stârnește, În ziua ‘ceea, și jelește De la Hadadrimon pornind, Și la Meghidon încheind.


Familia casei pe care Levi în stăpânire-o are Se va jeli deosebit. Femeile ei – negreșit – Altfel se vor jeli și ele, În zilele acelea grele. Familia casei pe care Șimei în stăpânire-o are Se va jeli deosebit. Femeile ei – negreșit – Altfel se vor jeli și ele, În zilele acelea grele.


S-au dus la Casa cea pe care Domnul oștirilor o are, Să-i vadă pe prorocii toți Și-asemenea și pe preoți, Ca să le pună o-ntrebare: „Mai trebuie să plângem, oare, Și-a cincea lună? Să cătăm Și-acum, mereu, să ne-nfrânăm, Așa după cum am făcut Și-n anii care au trecut?”


Atunci doar, se va arăta Semnul – care-l veți aștepta – Semnul Fiului omului. Popoarele pământului, În acea zi, au să bocească, Iar lumea are să-L zărească Venind, pe Fiul omului, Plutind pe norii cerului, Încununat de slava-I mare Și de puterea ce o are.


Melea, Mena feciorul lui Matata, Natan, David care


Aminte dar, luați cu toți: De datoriile de soți, Nu vă lipsiți – fără-ndoială – Decât prin bună învoială, Când, postul, vreți să-l împliniți Și-n rugăciune, stăruiți. Apoi, să nu vă separați, Ci, iarăși, să vă-mpreunați, Ca nu cumva să reușească, Satana, să vă ispitească Din pricină că voi – din fire – Lipsiți sunteți, de stăpânire.


Iată că în curând, El vine Și, pe aripi de vânt, se ține; Oricare ochi Îl va vedea. Va fi văzut – de-asemenea – Și de acei cari L-au străpuns. Atuncea, când va fi ajuns, Toată sămânța omenească Are să-nceapă să bocească. În timpurile care vin, Așa se va-ntâmpla – Amin – Când se-mplinește-acest cuvânt.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa