Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Zaharia 11:9 - Biblia în versuri 2014

9 Atunci am zis: „Iată, socot Că să vă pasc, Eu nu mai pot. Să moară ce este sortit Pentru pieire, negreșit! După ce pier oile-acele, Să se mănânce între ele Cele ce vor mai rămânea!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Apoi am zis: „Nu vă voi mai păstori. Cea care urmează să moară, să moară. Cea care urmează să fie nimicită, să fie nimicită. Iar cele ce vor rămâne, să se mănânce unele pe altele!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Am zis: „Nu vă voi mai păstori! Oaia care este pe moarte, să moară; cea care este pentru tăiere, să fie tăiată. Iar cele care vor rămâne, să se mănânce unele pe altele!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Am zis: «Nu vă voi mai paște. Cea care moare să moară, cea care piere să piară și cele care rămân să-și mănânce carnea una celeilalte».

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Și am zis: „Nu vă mai pot paște! Cea care are să moară să moară, cea care are să piară să piară și cele ce mai rămân să se mănânce unele pe altele!”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Atunci am zis: Nu vă voi mai paște! Ce moare să moară și ce piere să piară și cele ce vor rămâne să‐și mănânce carnea una alteia.

Onani mutuwo Koperani




Zaharia 11:9
22 Mawu Ofanana  

O să mănânce-al ei popor, Atunci, carnea copiilor. Unii pe alții vor ‘cerca, Înfometați, a se mânca, În mijlocul necazului, Al lipsei și al răului Pricinuite de cei care Vor căuta să îi omoare.


Dacă poporul din ăst loc, Dacă un preot sau proroc Are să-ți pună o-ntrebare, Zicând: „Ce fel de-amenințare, A făcut Domnul?”, să le spui: „Iată cuvântul Domnului, Prin cari sunteți amenințați: „Să știți că fi-veți lepădați!”


Că am să leapăd, mai apoi, Cetatea, precum și pe voi!


Cu oastea, el o să lovească Egiptul, să vă pedepsească: Va omorî pe cei sortiți A fi la moarte osândiți. Prin ascuțișul sabiei, O să îi treacă pe acei Care-s la sabie-osândiți, Iar toți cei care sunt sortiți Ca să ajungă în robie, Ajunge-vor robi ca să fie!


Iată, părinții – vreau să știi – Au să-i mănânce pe-ai lor fii, Iar fii-n urmă mânca-vor, Și ei, carnea părinților. Află dar că tot acest rău Se va-ntâmpla-n mijlocul tău. Asupră-ți am să-Mi împlinesc Cuvintele ce le rostesc Și-n vânturile câte sânt, Pe fața-ntregului pământ, Îi risipesc pe-aceia care, Din tine, vor avea scăpăre.


Piere-a poporului ființă, Căci lipsă e, de cunoștință. De cunoștință, ai uitat, De-aceea fi-vei lepădat, Iar preot, nu ai să-Mi mai fii. Pentru că n-ai vrut să te ții De Legile lui Dumnezeu, Pe-ai tăi copii, îi uit și Eu!


Două treimi ajung să piară. Doar o treime va putea, Pe urmă, a mai rămânea.


Sunt călăuze oarbe, iar Voi să-i lăsați în pace dar; Căci orbul care îl conduce Pe un alt orb, la groapă-l duce – Nici unul nu o va vedea Și, astfel, au să cadă-n ea.”


Acel smochin pipernicit, Crescând chiar lângă drumul lor, S-au bucurat, sperând că vor Găsi vreo fructă, de mâncat. Dar n-au găsit. L-a blestemat, Atunci, pe-acel smochin, Iisus: „În veci, să nu ai rod!” – i-a spus. Pe loc, smochinul s-a uscat.


De-aceea, a Lui Dumnezeu Împărăție – vă spun Eu – Că, de la voi, va fi luată Și altui neam îi va fi dată. De-acel neam fi-va prețuită, Căci va da roada cuvenită.


Iisus a zis, la rândul Lui: „Puțină vreme-aveți lumină. Umblați în ea, ca să nu vină Bezna, să vă cuprindă-apoi; Dacă, în beznă, umblați voi, Nu știți încotro vă-ndreptați.


„Eu am să plec curând”, le-a spus, Celor prezenți, Domnul Iisus – „Atuncea, Mă veți căuta, Dar în al vost’ păcat, veți sta; Și-apoi, în el, o să muriți, Căci nu puteți ca să veniți, Unde merg Eu.” Cum a sfârșit,


Tocmai de-aceea, v-am mai spus, Că în păcate-o să muriți. Dacă, a crede, nu voiți, Că „Eu sunt”, în al vost’ păcat, Muri-veți!” Ei L-au întrebat:


Cine-i nedrept, nedrept să știe Și mai departe, ca să fie. Cel întinat, facă la fel: Rămână întinat și el. Cel care e neprihănit, La fel să fie – negreșit – Și mai departe, pe pământ. Acela care este sfânt, Să se sfințească și să fie Tot sfânt, de-acum, în veșnicie!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa