Zaharia 10:2 - Biblia în versuri 2014

² Toți terafimii se vădesc Cum că nimicuri doar vorbesc, Iar ghicitori-au prorocit Numai minciuni, necontenit. Visele cu deșertăciuni Mângâie doar, spunând minciuni. De-aceea, ei sunt rătăciți. De-aceea, sunt nenorociți Și sunt asemeni turmelor Ce se vădesc fără păstor.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² Căci terafimii rostesc nelegiuirea, iar cei care practică divinația văd o minciună. Ei istorisesc vise amăgitoare și mângâie cu deșertăciunea. De aceea poporul rătăcește ca o turmă, suferă pentru că nu este niciun păstor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Terafimii spun lucruri greșite, iar ghicitorii văd minciuni. Visătorii spun vise care sunt false și consolează pe oameni cu nimicuri. Din această cauză, poporul rătăcește ca o turmă; și suferă pentru că nu există niciun păstor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Terafimii spun deșertăciuni, ghicitorii au văzut minciună și au spus vise înșelătoare: ei mângâie cu deșertăciune. De aceea, ei merg ca o turmă, sunt umiliți pentru că nu au păstor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Căci terafimii vorbesc nimicuri, ghicitorii prorocesc minciuni, visele mint și mângâie cu deșertăciuni. De aceea, ei rătăcesc ca o turmă, sunt nenorociți pentru că n-au păstor.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Căci terafimii au vorbit deșertăciune și ghicitorii au văzut minciună și au spus visuri mincinoase; ei mângâie în deșert. De aceea merg pe calea lor ca o turmă, sunt în nevoie, căci n‐au păstor.

Zaharia 10:2 Mawu Ofanana

Geneza 31:19

Pe când Laban era plecat, La tuns de oi, i s-au furat Toți idolii ce i-a avut. Lucrul acesta l-a făcut Rahela. Dar, pe lângă ea, Laban a fost – de-asemenea –

1 Regi 22:17

Mica, atunci, a cuvântat: „Iată că văd al tău popor, Ca turma fără de păstor. Îl văd, pe munte, risipit, Iar Domnul, astfel, a vorbit: „Nu au stăpân oameni-acei. Acasă, să se-ntoarcă ei.”

Iov 13:4

Pricina mea. Voi sunteți buni, Numai să făuriți minciuni! Doctori sunteți, dar niciodat’, Pe nimeni nu ați vindecat.

Iov 21:34

Atuncea, pentru ce îmi dați Deșarte mângâieri? Știți voi, Ce va rămâne, mai apoi, Din tot ce-ați spus? Doar viclenie! Iată cu ce mi-ați vorbit, mie!”

Isaia 41:29

Iată că toți sunt un nimic. Lucrările lor, pot să zic, Zadarnice-s – fără-ndoială – Iar idolii, suflare goală!”

Isaia 44:25

Eu singur doar, Mă dovedesc, În stare să zădărnicesc Chiar semnele cele pe care Prorocul mincinos le are Și să-i scot drept înșelători Pe cei care sunt ghicitori. Fac, pe-nțelepți, să dea-napoi Și-n nebunie mai apoi, Prefac toată știința lor.

Isaia 44:9

Cei ce fac idoli, pot a spune Precum că sunt deșertăciune, Iar ale lor lucrări, vă zic Că nu folosesc la nimic. Însă, chiar lucrurile-acele Mărturisit-au despre ele Și-arată că-s nepricepute. Fără vedere sunt făcute Și toate sunt – vede oricine – Spre a le face de rușine.

Isaia 46:5

Cu cine, veți căuta voi, Să Mă asemănați, apoi? Spre cine, oare, veți privi, Cu el, de a Mă potrivi?

Ieremia 10:8

Toți oamenii de pe pământ Doar niște proști, în față-Ți, sânt. Idolii lor nu se pot pune Cu Tine, căci deșertăciune Și lemn este a lor ființă, Precum și-ntreaga lor știință!

Ieremia 14:13

„Eu am răspuns: „Ah! Domnul meu, Prorocii lor le spun, mereu: „Nici foamete nu veți avea, Nu veți simți nici sabia, Pentru că Dumnezeu va face, În acest loc, să fie pace.”

Ieremia 14:22

Este, cumva, vreun idol care Să deie ploaie e în stare? Sau cerul, singur, oare poate Ploaie să dea, precum socoate? Nu ești Tu Doamne, Cel ce ai Ploaia? Oare, nu Tu o dai? În Tine, noi nădăjduim, Căci după cum prea bine știm, Tu ești cel care a putut, Pe toate, să le fi făcut!”

Ieremia 23:17

Celor ce Mă nesocotesc, În acest fel ei le vorbesc: „Nu trebuie griji a vă face, Căci vă veți bucura de pace”, Iar tuturor acelor care, După a inimi-aplecare Știu să trăiască, ei le zic: „Nu se va întâmpla nimic! De-aceea-ncredințați să fiți Că nici un rău n-o să pățiți!”

Ieremia 23:32

Mare necaz am pe cei care Istorisesc, fără-ncetare, Visuri ce nu-s adevărate, În inimile lor iscate, Și care, prin minciuna lor, Îl rătăcesc pe-al Meu popor. Ei mint cu mare îndrăzneală, Cu toate că – fără-ndoială – Nu Eu sunt cel ce i-a trimis. Nu Eu le-am spus ce au de zis. Pentru popor, neîndoios, Ei nu sunt de nici un folos.

Ieremia 27:10

Oameni-aceștia se vădesc Că doar minciuni vă prorocesc, Pentru ca alungați să fiți Din țară și ca să pieriți

Ieremia 27:14

Prorocii voștri nu sunt buni, Căci ei vă spun numai minciuni Când zic: „Nu veți ajunge voi, Supuși în Babilon apoi!”,

Ieremia 27:9

Nu vă lăsați dar, înșelați! De-ai voști’ proroci nu ascultați! Nu-i ascultați pe ghicitori, Pe visători, pe văzători, Nici pe cei care se vădesc, În stele, precum că citesc! Nu-i ascultați, când au să zică: „Nu trebuie să aveți frică, Pentru că n-o s-ajungeți voi, Supuși în Babilon apoi!”

Ieremia 28:15

Apoi, prorocul Ieremia Mai zise către Hanania: „Ascultă dar! Domnul mi-a zis, Precum că nu El te-a trimis. Tu nu ești deci, al Său proroc, Iar oamenilor din ăst loc, Le-ai insuflat încrederea, Dar mincinoasă este ea.

Ieremia 29:8

Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis așa: „Nu vă lăsați, De toți prorocii înșelați, De toți ai voștri ghicitori Sau de cei ce sunt vrăjitori, Căci visurile lor, să știți Că voi doar le pricinuiți!

Ieremia 37:19

Unde-s prorocii ce-i aveați, Pe care voi îi ascultați? Unde sunt cei ce proroceau Și care ne-ncetat ziceau: „Acela ce este pe tron, Drept împărat în Babilon, Nu va intra în țara noastră! Nu vine împotriva voastră!”?

Ieremia 50:17

Precum o oaie rătăcită Care, de lei, a fost gonită, E Israel. A fost mâncat – Întâi – de cel înscăunat Peste Asiria și iată Că ultimul ce se arată E Nebucadențar, cel care În Babilon e cel mai mare. El este cel care-a venit Și-ale lui oase le-a zdrobit.”

Ieremia 51:23

Păstor, prin tine, am sfărmat, Și turma care l-a urmat. Prin tine-am sfărâmat apoi, Plugarul și pe ai lui boi, Cârmuitorii și cei cari Erau slujbașii lor cei mari.

Ieremia 6:14

Chip ușuratic dovedesc, Atunci când ei se îngrijesc De rana fiicei cea pe care Sărmanul Meu popor o are, Zicând mereu: „Pace se face!” Și totuși, nu e nici o pace!

Ieremia 8:11

Chip ușuratic dovedesc Atunci când ei se îngrijesc De rana fiicei cea pe care Sărmanul Meu popor o are, Zicând mereu: „Pace se face!” Și totuși, nu e nici o pace.

Plângerile 2:14

Prorocii, toți, ți-au prorocit Vedenii ce te-au amăgit, Căci nu ți-au făcut cunoscute Nelegiuirile făcute, Ca să abată de le tine, Robia care-n lanț te ține. Tot ceea ce ți-au prorocit, Înșelăciune s-a vădit.

Езекиел 21:21

Căci cel ce este împărat – În Babilon încoronat – Acum se află la răscruce Și nu știe-ncotro s-apuce. În față-i, două drumuri vede Și tocmai de aceea șede În al lor capăt și așteaptă Să știe unde îl îndreaptă Bobii. Săgeți a scuturat Și terafimi a întrebat; Chiar și ficatu-l cercetează Să afle pe ce drum urmează Să îl aleagă, ca să vie Peste această-mpărăție.

Езекиел 21:29

Printre vedeniile care Se dovedesc înșelătoare Sau prorociile rostite Cari mincinoase sunt vădite, Am să te fac să cazi – să știi – Și printre morți tu ai să fii, Printre cei răi cari sunt ca tine, A căror zi iată că vine, Căci făr’delegea s-a întins Nespus și culmea a atins!

Езекиел 34:5

Ele, atunci, s-au risipit, Căci nimeni nu le-a păstorit. Ajuns-au pradă fiarelor – Pradă sălbăticiunilor Cari de pe câmpuri au venit – Și-n acest fel, s-au risipit.

Езекиел 34:8

„Pe a Mea viață, vă spun Eu, Care sunt Domn și Dumnezeu, Iată că ale Mele oi De pradă au ajuns și-apoi Sunt pentru jaful fiarelor Pentru că ele n-au păstor. Iată că toți păstorii Mei S-au pășunat numai pe ei, Fără vreo grijă de acele Care Îmi sunt oi ale Mele”

Osea 3:4

„Iată, copiii cei pe care Neamul lui Israel îi are, Vor sta, mult timp, fără-mpărat. De-asemeni, nu vor fi aflat Nici căpetenie să vie Și-n fruntea lor, apoi, să fie. Nici chip de idol n-or avea, Nici terafimi de-asemenea Și nici efod măcar. Apoi,

Miheia 2:12

„Strâns vei fi Iacove! La fel, Ce-a mai rămas din Israel, Am să adun Eu, mai apoi, Precum strângi turma cea de oi, Atuncea când pe-a ei pășune Voiești – din nou – să se adune. De-aceea-n ziua ‘ceea are Să se stârnească zarvă mare.

Habacuc 2:18

La ce poate fi folosit Un chip, de lucrător cioplit? Dar ce folos a căpătat Omul, de la un chip turnat – Cari se vădește o minciună – Încât ajunge să își pună Nădejdea-n el, deși e mut, Fiind de mâini de om făcut?

Zaharia 11:17

De-aceea, iată că vă zic: „Vai, da păstorul de nimic Care de turmă nu-ngrijește Și oile își părăsește! Pe braț, să-i cadă sabia! Pe al său ochi drept, cadă ea! Să se usuce brațul lui Și-apoi lumina ochiului Său drept ajungă să îi fie Întunecată, pe vecie!”

Numeri 27:17

El o să meargă-n fruntea lor Și va conduce ăst popor; El o să-l poată scoate-afară, Sau îl va duce iar, în țară, Să nu pară acest popor, Ca niște oi, fără păstor.”

Matei 9:36

Când a văzut, gloatele toate, În jurul Său stând adunate, I S-a făcut milă de ele, Căci în acele vremuri grele, Erau ca turma risipită Ce de păstori a fost lipsită.

Marcu 6:34

Din luntre, ei au debarcat, Norodul i-a întâmpinat. Ca niște oi – fără păstor – Văzându-i, pe Învățător L-a-nvins mila: a vindecat Bolnavi, și-nvățături, a dat.

Deuteronom 13:2

Și-atunci când se va fi-mplinit Tot ceea ce el a vestit, Are să spună „Să pornim Pe-alți dumnezei să îi slujim” – Pe care nu-i cunoașteți voi –

Judecători 18:14

Cei cinci bărbați, ce-au iscodit În țara Lais, au vorbit: „În astă casă, vrem să știți Că terafimi o să găsiți; Mai este și un chip cioplit, Un chip turnat și – negreșit – Este și un efod țesut. Vedeți dar, ce e de făcut.”