Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Zaharia 1:5 - Biblia în versuri 2014

5 „Unde-s acum acei pe care, Al vost’ popor, părinți, îi are? Prorocii ar fi izbutit, Veșnic, apoi, să fi trăit?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Unde sunt acum strămoșii voștri? Cât despre profeți, trăiesc ei oare veșnic?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Unde sunt acum strămoșii voștri? Iar profeții trăiesc oare etern (pe pământ)?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Unde sunt părinții voștri? Și profeții voștri trăiesc pentru totdeauna?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 «Unde sunt acum părinții voștri? Și puteau prorocii să trăiască veșnic?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Părinții voștri, unde sunt? Și prorocii, oare trăiesc ei în veac?

Onani mutuwo Koperani




Zaharia 1:5
16 Mawu Ofanana  

O cruntă boală l-a lovit Pe Elisei, și a murit. Când încă era-n viață el, Cel ce domnea în Israel – Ioas – s-a dus de l-a cătat. În casa lui când a intrat, A plâns zicând aste cuvinte: „Părinte! Oh! Al meu părinte!”, Și-apoi: „Carul lui Israel Și călărimea lui, la fel!”,


Prorocu-n urmă a murit. Întreg poporul l-a jelit Și-ntr-un mormânt l-au așezat, Lângă ai săi adăugat. Apoi, în anul următor, Peste-al lui Israel popor, Cete de pradă au venit, Cari din Moab au năvălit.


Ani șaptezeci, pe-a lumii față, Numără biata noastră viață. Cei tari, care sunt printre noi, Optzeci de ani ating apoi. Lucrul cu care se mândrește Omul, atât cât viețuiește, E numai trudă și durere, Căci anii trec și-apoi el piere.


Un neam se trece, altul vine, Pământul însă se va ține, În veșnicie pe picioare.


Te temi de înălțimi. De drum, Într-una ești înspăimântat. Te-ntoarce, pân’ n-a apucat Migdalul alb să-ți înflorească În păr și pân’ să se târască, Lăcusta poate; până când Nu îți trec poftele umblând, Pentru că drumul omului Îl poartă către casa lui Cea veșnică, iar bocitori Așteaptă-n uliți, chemători;


Până ești, încă, pe pământ; Până nu intri în mormânt Când duhul fi-va-napoiat Lui Dumnezeu, căci El l-a dat.


„Acum, o nouă carte ia, Pentru că vreau să scrii în ea, Cuvintele ce s-au aflat În cartea arsă de-mpărat, Căci Ioiachim – acela care, În Iuda este cel mai mare – Cartea dintâi a sfârtecat-o Și-apoi în foc a aruncat-o.


Părinții au păcătuit, Însă cu toții au murit, Iar ale lor păcate-apoi, În lume, azi, le purtăm noi.


Iudei-au zis: „Acuma, bine Vedem noi, că ai drac, în Tine, Căci Avram – iată – a murit; Proroci-asemeni, au pierit, Și-acum, Tu zici: „Cel ce păzește, Cuvântul Meu, în veci, trăiește”.


Așa cum fost-a rânduit De Domnul, David a slujit Celor din vremea sa. Apoi, El a murit și, înapoi, Pământului, fusese dat. Lângă părinți, înmormântat, A fost cuprins de putrezire.


Și după cum e rânduit Ca orice om să moară-o dată Și-apoi se face-o judecată,


Întreg poporul Israel A plâns, atunci când Samuel, Din astă lume, a plecat. Israeliții au aflat De moartea lui și toți s-au strâns, La Rama, iar apoi l-au plâns. În urmă, ei l-au îngropat La Rama-n casa-n care-a stat. David, atuncea, a pornit, Spre un pustiu, Paran, numit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa