Titus 2:2 - Biblia în versuri 2014

² Spune bătrânilor, să știe, Că treji ei trebuie să fie, Vrednici de cinste, cumpătați, De sănătate încărcați; Apoi, treji, în orice privință, Referitoare la credință, La dragoste și la răbdare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² Cei bătrâni să aibă stăpânire de sine, să fie onorabili, cumpătați, sănătoși în credință, în dragoste și în răbdare.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Astfel, să spui că bătrânii trebuie să fie temperați, demni de respect și sănătoși în ce privește credința, dragostea și răbdarea.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Bătrânii să fie sobri, demni, înțelepți, sănătoși în credință, în iubire și în răbdare!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

² Bătrânii să fie treji, demni de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Spune că cei bătrâni trebuie să fie treji, vrednici de cinste, cumpătați, sănătoși în credință, în dragoste, în răbdare.

Titus 2:2 Mawu Ofanana

Iov 12:12

Înțelepciunea se găsește La cei bătrâni. O viață lungă, Doar, dă putința să ajungă Omul să fie priceput.

Psalmi 92:14

Chiar și la bătrânețe – iată – Ei aduc roadă-mbelșugată. Sunt plini de suc și-au înverzit, Ca să arate – negreșit –

Proverbe 16:31

Părul cel alb e o cunună Pe care poate să o pună Neprihănirea – ea o are, Ascunsă, pe a ei cărare.

Isaia 65:20

În el, n-au să se mai găsească Copii, puțin să viețuiască. Bătrâni nu se vor fi găsit Cari anii să nu-și fi-mplinit. Acela care, bunăoară, La ani o sută o să moară, Tânăr va fi – neîndoios – Și-i blestemat ca păcătos.

Levitic 19:32

În fața perilor albiți, Să te ridici. Să îi cinstiți Pe cei ce sunt bătrâni, mereu. Teamă să ai de Dumnezeu, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt.

Marcu 5:15

Toți au venit de l-au văzut, Pe cel ce fost-a îndrăcit, În straie noi, înzdrăvenit La minte și ascultător, Stând jos, lângă Învățător.

Luca 8:35

Atuncea, lumea a ieșit, Să vadă ce s-a petrecut. Pe îndrăcit, toți l-au văzut, Șezând lângă Iisus, pe jos. Era-mbrăcat și sănătos. O frică mare i-a umplut

Fapte 24:25

Când de neprihănire-a spus Pavel, precum și de-nfrânare, De judecata viitoare, Felix îi zise îngrozit: „Azi e destul cât am vorbit. Du-te, căci o să mai vorbim, Când alt prilej o să găsim. Am să te chem și iar vom sta, Atenți, și te vom asculta.”

Romani 12:3

Prin harul care mi-a fost dat, Eu vă îndemn, neîncetat, Ca nicicând, nimeni dintre voi, Să nu își facă, mai apoi, Câte-o părere despre sine, Mai ‘naltă decât se cuvine. Să arătați, astfel, dreptate, Și simțăminte cumpătate, Când este vorba despre „sine”, Cari să se potrivească bine Doar cu măsura de credință Pe care orișice ființă O are, de la Dumnezeu – Acesta a fost sfatul meu.

1 Corinteni 15:34

Veniți-vă, acum, în fire, Treziți-vă, din amorțire Și, ne-ncetat, să vă păziți, Ca să nu mai păcătuiți! Căci unii, dintre voi – zic eu – Nu Îl cunosc pe Dumnezeu, Iar lucrul pe cari vi l-am zis E, spre rușinea voastră, scris.”

1 Corinteni 9:25

Aceia cari, să lupte, vor, În jocurile obștilor, Atuncea când, cu toți se-adună – Vor ști, mereu, să se supună, La tot felul de înfrânări Și tot felul de încercări. Tot ce vor face, e legat, De premiul care va fi dat, Căci toți cei care se adună, Nădăjduiesc la o cunună; Însă, așa cum se vădește, Cununa lor se veștejește. Lucrul pe cari îl facem noi, Aduce o cunună-apoi, Care, nicicând, nu se-ofilește, Căci veșnică, se dovedește.

2 Corinteni 5:13

Într-adevăr dar, dacă noi, Din minți, părem ieșiți apoi, Să știți că, pentru Dumnezeu, Din minți, suntem ieșiți, mereu. Dar dacă minți întregi avem, Întregi, doar pentru voi, suntem.

Galateni 5:23

Și înfrânarea poftelor Și-apoi, blândețea, fraților. În contra lor, se înțelege, Că nu există nici o lege.

Filipeni 4:8

Tot ceea ce-i adevărat, Tot ceea ce s-a arătat Vrednic, pentru a fi cinstit, Tot ceea ce s-a dovedit Că este drept și e curat, Tot ceea ce ați constatat Că este vrednic de iubit, Tot ce e demn de-a fi primit, Orișice faptă bună-apoi Și orice laudă – pe voi – Necontenit, să vă-nsoțească Și-acestea să vă-nsuflețească.

1 Tesaloniceni 5:6

De-aceea, noi să nu dormim, Ci treji, mereu, să ne găsim Și să veghem, neîncetat, Pentru că timpul s-a scurtat.

1 Tesaloniceni 5:8

Noi, fii ai zilei, ne găsim. De-aceea, treji, mereu, să fim. Cu platoșa să vă-mbrăcați, Cari, a credinței, e – dragi frați – Precum și-a dragostei. Apoi, Cu coiful mântuirii – voi – Pe cap, să vă acoperiți, Ca să fiți gata pregătiți.

1 Timotei 1:10

Sau pentru cei ce sunt curvari, Ori sodomiți; pentru cei cari Sunt vânzători de oameni, sau Pentru cei cari obicei au Să jure strâmb; pentru oricine Care, în contră, se va ține Cu-nvățăturile serioase, Adevărate, sănătoase,

1 Timotei 1:14

Dar harul Domnului de Sus, Acuma s-a mărit nespus; Credința a crescut și ea, Sporind, astfel, și dragostea Care se află, ne-ndoios, În Domnul nost’, Iisus Hristos.

1 Timotei 1:2

Spre Timotei, cel prea iubit, Copilul meu, adeverit A fi-n credință: îndurare, Pace și har, de la Cel care E Tatăl nostru, Cel de Sus, Și-apoi, de la Hristos Iisus!

1 Timotei 1:5

Ținta porunci-i dragostea, Căci e știut că numai ea Vine din inima curată, Dintr-o credință-adevărată, Neprefăcută – negreșit – Și dintr-un cuget, bun vădit.

1 Timotei 3:11

Femeile, de-asemenea Trebuie, cinste, a avea; Clevetitoare, să nu fie; Cu cumpătare să se ție Și, credincioase, să se-arate Apoi, în lucrurile toate.

1 Timotei 3:2

Că el va trebui să fie Fără prihană, cumpătat, Doar c-o femeie, cununat, Cu-nțelepciune, silitor, Mereu – de oaspeți – primitor, Necontenit a fi în stare De-ai învăța, pe fiecare.

1 Timotei 3:4

Casa, să își chivernisească, Copiii, să și-i stăpânească Și să arate sârguință, Cum cere buna cuviință.

1 Timotei 3:8

Diaconii, de-asemenea, Trebuie, cinste, a avea. Câștig mârșav, să nu dorească, Nici două fețe, să vădească, Nici vin, prea mult, ei să nu beie, Ci cumpătați, mereu, să steie

1 Timotei 5:1

„Când mustri un bătrân, să știi, Lipsit de-asprime, ca să fii; Pentru greșeala arătată, Tu sfătuiește-l, ca pe-un tată. Pe tineri, când îi sfătuiești, Drept frați ai tăi, să-i socotești.

Titus 1:13

Ceea ce a mărturisit, E-adevărat; deci, negreșit, Tu, cât mai aspru cu putință, Să-i mustri dar, ca, în credință, Să poată crește-apoi, frumoși, Curați, mereu, și sănătoși.

Titus 1:8

De oaspeți, fi-va primitor; De bine, va fi iubitor; Să fie drept, sfânt, cumpătat; Mereu, să fie înfrânat;

Titus 2:7

În tot ce faci, în ce vei spune, Pildă să fii, în fapte bune. De-asemenea, atunci când ai, Învățături, ca să le dai, Dovadă fă, de curăție – Neîncetat – de vrednicie,

Filimon 1:9

Ci, mai degrabă, mi-e pe plac, O rugăminte, să îți fac, În numele dragostei. Eu, Bătrânul Pavel, dragul meu – Care, acum, este aflat, Pentru Hristos, întemnițat –

1 Petru 1:13

Vă spun, să vă încingeți dar, Coapsele minții voastre, iar Nădejdea-n harul cel de sus – În harul ce va fi adus, Când va veni Hristos – să știți, Ca să vi-o puneți. Voi să fiți

1 Petru 4:7

Iată sfârșitul tuturor – Al tuturor lucrurilor – Este aproate. Deci să știți, Ca înțelepți, mereu, să fiți, Și doar în rugăciune, voi Trebuie să vegheați apoi.

1 Petru 5:8

Întotdeauna, treji să stați, Atenți să fiți și să vegheați, Căci diavolul, care-i mereu, Al vost’ potrivnic, ca un leu – Care răcnește-nfuriat – Vă dă târcoale, ne-ncetat, Și caută-n orice clipită, Pe cineva, ca să-l înghită.

2 Petru 1:6

Cu cunoștința, înfrânarea; Lângă-nfrânări, puneți răbdarea, Iar cu răbdarea mai apoi, Evlavia, uniți-o voi.