Titus 1:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Să știi că-n Creta te-am lăsat Pentru că trebuie-așezat În rânduială – negreșit – Tot ce-a rămas de rânduit Și-apoi, prezbiteri, să așezi, Peste cetăți, și să veghezi, Neîncetat, ca împlinit Să fie tot ce-am poruncit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Motivul pentru care te-am lăsat în Creta a fost ca să pui în ordine lucrurile rămase și să numești prezbiteri în fiecare cetate, așa cum ți-am dat îndrumări.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Te-am lăsat în Creta ca să organizezi tot ce mai este de organizat acolo, desemnând prezbiteri pentru (comunitățile creștinilor din) fiecare oraș – așa cum ți-am poruncit.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Pentru aceasta te-am lăsat în Créta, ca să duci la îndeplinire ce a mai rămas și să stabilești prezbíteri în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit:

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁵ Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui în ordine lucrurile care au mai rămas de făcut şi să numeşti prezbiteri în fiecare cetate, aşa cum ţi-am poruncit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială ce mai rămâne de rânduit și să așezi prezbiteri în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit:

Titus 1:5 Mawu Ofanana

1 Cronici 6:32

Aceștia toți își împlineau Slujba pe care o aveau Lângă locașul cel pe care, Al întâlnirii cort îl are, Până când Solomon venise Și la Ierusalim zidise O casă, în cetatea lui, Care să fie-a Domnului. Ei făceau slujba rânduită, Așa cum fost-a poruncită.

Qohelet 12:9

Eclesiastul. Înțelept A fost el și a luminat Al său popor. A cercetat, Atent, apoi a adâncit Și zicători multe-a-ntocmit.

Isaia 44:7

Vreo prorocie, oare, cine A mai făcut, la fel ca Mine, (Să vină, ca să Îmi vorbească! Să vină, să Îmi dovedească!) Din vremile ce au trecut, De când Eu, oameni, am făcut? Să le vestească tuturor, Tot ce va fi în viitor!

Levitic 14:42

Să poruncească să se-adune, Pietre, din nou, pentru-a se pune În locul celor necurate, Care au fost, din zid, luate, Iar casa astfel primenită, Trebuie – toată – tencuită.

Fapte 11:30

Astfel, prin grija tuturor, Au strâns aceste ajutoare Și fost-au date, spre păstrare, Prezbiterilor – sau „bătrâni”. Ajunseră-n ale lor mâni, Prin Saul și Barnaba care Au dus aceste ajutoare.

Fapte 14:23

Pentru Biserici, rânduiră Prezbiteri. Apoi, s-au rugat, Au ținut post și i-au lăsat În grija Domnului, în care Se încrezuse fiecare.

Fapte 2:11

Cretani și-Arabi mai sunt veniți. Cu toate că noi mulți suntem, Iată dar că acum, putem Ca fiecare-n limba lui, Despre lucrarea Domnului, Să afle, prin vorbirea lor, Căci se-adresează tuturor.”

Fapte 27:12

Din locu-acela, am plecat Și, un liman – bun de iernat – Cătarăm noi. Mulți s-au gândit, Că locul cel mai potrivit, Fenix ar fi, un loc aflat În Creta – el e așezat În miazănoapte, spre apus, Și înspre miazăzi, în sus.

Fapte 27:13

Din miazăzi, vântu-a-nceput, Ușor, să sufle, și-au crezut Toți, că, la țintă, au s-ajungă, Căci calea nu-i așa de lungă. De-aceea, ei au ridicat Sus ancora și-au navigat Pe lângă Creta. Dar, de-odată,

Fapte 27:21

De multă vreme. S-a sculat, Atuncea, în mijlocul lor, Pavel zicând: „Oamenilor! Vă spun că ar fi fost mai bine De m-ați fi ascultat pe mine – În Creta – când v-am îndemnat Să ne oprim. Am fi scăpat Și de primejdie, precum Și de-astă pagubă. Acum,

Fapte 27:7

Pe puntea ei, și am plutit, Încet, cu mare greutate, Pe apele învolburate, Mai multe zile. Am atins Cnidul, dar vântul ne-a împins Și, să oprim, nu am putut. De capul Cretei, am trecut Lângă Salmona. De abia

1 Corinteni 11:34

Atunci când întâmpla-se-va Că, foame, îi va fi cuiva, Acela să mănânce-acasă – ‘Nainte de-a pleca la masă – Pentru a nu vă-mpinge-apoi, Către osândă, și pe voi. De celelalte lucruri care Nevoie e ca, fiecare Să le cunoască, vă vorbesc Atunci, când am să vă-ntâlnesc.”

1 Corinteni 14:40

Pe toate, să le faceți voi, În chipul care, ne-ndoios, Are să fie cuviincios Și cu o bună socoteală, Pentru o bună rânduială.”

1 Corinteni 4:17

Pentru aceasta – cum am zis – Pe Timotei, vi l-am trimis, Care, în Domnul, negreșit, Este al meu copil, iubit Și credincios. O să sosească Și are să vă amintească De felu-n care-n Hristos, eu Știut-am să mă port, mereu, De felu-n cari i-am învățat, Pe oameni, când am colindat Bisericile-nfiripate, Luând cetate, cu cetate.”

Coloseni 2:5

Chiar dacă eu – pe al meu drum – Departe sunt, de voi, acum, Totuși – cu duhul – negreșit, Sunt lângă voi, necontenit, Privind cu bucurie-apoi, La rânduiala dintre voi Și la tăria de credință, Pe cari, cu mare sârguință, O țineți, în Hristos Iisus.

1 Timotei 1:3

Așa precum eu te-am rugat, În clipa-n care am plecat, Din Macedonia, la drum, Din nou, la fel, te rog acum, Ca, în Efes, să zăbovești, Pentru că vreau să poruncești, La cei care au îndrăznit Și-nvățături noi, au vestit, Să înceteze să-i învețe, Pe alții, dându-le povețe;

2 Timotei 2:2

Voiesc să iei dar, seama bine, Și tot ceea ce, de la mine, Neîncetat, ai auzit Atuncea când eu am vorbit Față de martori, să vestești Și tu apoi; deci, să vorbești Și altora cari se arată De-ncredere și, totodată, Se dovedesc a fi-n măsură Să dea la alți-nvățătură.

Titus 1:12

Unul din ei – din acel loc – Cari este chiar al lor proroc, A zis: „Cretanii, negreșit, Drept mincinoși, s-au dovedit; Pântece leneșe se-arată, Și fiare rele, totodată.”