Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Titus 1:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Pavel, rob al lui Dumnezeu Și-apostol, în Hristos, mereu, Așa cum este potrivit Cu cei care s-au dovedit Că au credința arătată De Dumnezeu – credință dată Celor ce sunt aleși ai Lui Și au, a adevărului Știință, ce se potrivește Evlaviei, ce se dorește –

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Pavel, slujitor al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Cristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoașterea adevărului, care este potrivit cu evlavia,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Pavel, sclav al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Cristos pentru aleșii lui Dumnezeu, în vederea credinței lor și pentru cunoașterea adevărului referitor la lucrurile specifice comportamentului creștinesc.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Paul, slujitor al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Cristos, spre credința celor aleși de Dumnezeu și spre cunoașterea adevărului conform evlaviei,

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

1 Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Iisus Hristos – ca să vestesc aleşilor lui Dumnezeu credinţa şi cunoaşterea adevărului dreptei credinţe,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Pavel, rob al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Hristos potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoștința adevărului, care este potrivit cu evlavia,

Onani mutuwo Koperani




Titus 1:1
23 Mawu Ofanana  

Aron și fiii săi erau Cei care, jertfe, aduceau. Tot ei sunt cei care-au făcut Și slujbele ce s-au cerut În Locul care e prea sfânt. În seama lor, de-asemeni, sânt Și ispășirile cerute În Israel a fi făcute, Precum spusese Dumnezeu, Prim Moise, robul Său, mereu.


Deci, Dumnezeu, aleșilor, Cari zi și noapte – necurmat – Strigă la El, neîncetat, Credeți că nu o să le facă Dreptate, cum cer ei, chiar dacă Pare, acum, că zăbovește?


Când Neamurile auziră, Aceste vorbe, preamăriră Cuvântul Domnului, căci El, A dat norodului acel, Prilej de mare bucurie; Iar toți cei rânduiți să vie, La viață, au crezut îndată, Cuvântul spus. Prin țara toată,


„Eu – Pavel – rob al lui Iisus, Chemat, apostol, a fi pus, Ales fiind, mai dinainte, Să vă vestesc aste cuvinte – Adică Evanghelia care Al nostru Dumnezeu o are –


„Pavel, chemat spre a fi pus, Apostol, în Hristos Iisus – Precum voit-a Dumnezeu – Și Timotei, fratele meu, Către Biserica pe care, Al nostru Dumnezeu o are Pe al Corintului pământ, Și către sfinții care sânt, Pe-acel meleag îndepărtat, Care, Ahaia, e chemat:


Căci doar prin har, azi, vă găsiți – Și prin credință – mântuiți.


„Pavel și Timotei, pe care, Drept robi, Iisus Hristos îi are – Având alăturea de ei, Episcopi și pe toți acei Care, acum, diaconi sânt – Către întreg poporul sfânt, Pe cari, Hristos l-a câștigat Și este, în Filipi, aflat:


Mă lupt ca-mbărbătați să fie, În inimi – ei – și să se ție Uniți în dragoste, să poată S-adune bogăția toată A plinătății de știință, Prin care vor avea putință Ca să cunoască fiecare, Apoi, această taină mare, A Dumnezeului de Sus – Adică, pe Hristos Iisus –


Cheamă și vrea ca fiecare Să fie-n urmă mântuit – După ce-ntâi va fi venit, La adevărul Domnului, Precum și la știința lui.


Desigur, taina este mare – Pe cari, evlavia o are… „Acel care S-a arătat – Cel care fost-a întrupat – A fost, în urmă, dovedit, A fi, în Duh, neprihănit; De îngeri, El a fost văzut, Iar Neamurile au avut Parte de El, fiind vestit Și-n lume propovăduit, Încât toți au crezut astfel, Și-n slavă fost-a-nălțat El.”


Dacă-i învață cineva, Apoi, pe oameni, altceva – Învățături deosebite De cele propovăduite De către noi – și, îl vezi bine, Precum că el nu se va ține De-nvățătura Domnului Iisus, și de cuvântul Lui Care, evlavie, apoi, O să aducă, peste noi,


Din astă pricină, mereu, Pe toate, am să le rabd eu, Pentru ca toți cei care sânt Aleși, ai Domnului Cel Sfânt, Să capete, neîndoios, Iertarea care-i în Hristos – Deci mântuirea Domnului Și veșnica slavă a Lui.


Apoi, de fiecare dată, Ferește-te – doresc a-ți spune – De întrebările nebune, Căci știi că certuri zămislesc, În jurul lor, și învrăjbesc.


Iar pe potrivnici, să-i învețe Și să-i îndrepte cu blândețe, Având nădejde, tot mereu, Că numai bunul Dumnezeu Le poate da, după voință – Și lor – starea de pocăință, Spre a putea cunoaște-apoi, Tot adevărul – ca și noi –


„Iacov, rob al lui Dumnezeu Și-al Domnului Iisus, mereu, Spre semințiile pe care, Neamul lui Israel le are, În diferite părții aflate – Și-s doisprezece – sănătate!


Puterea Lui, dumnezeiască, Putut-a să ne dăruiască Totul – în ceea ce privea Viața și-apoi, evlavia – Doar prin cunoașterea Celui Cari, prin puterea slavei Lui, La El, acuma, ne-a chemat


Deci, dacă toate-au să se strice, Atuncea, îndrăznesc a zice: Cum trebuie ca să fiți voi, Și ce purtări s-aveți apoi – Evlavioase și sfințite – Ca toate câte-au fost vestite


Acel care-n ăst fel vorbește, Tăgăduind pe Fiu, nu are Pe Tatăl; dar acela care, Pe Fiul L-a mărturisit, Are pe Tatăl, negreșit.


„Descoperirea lui Iisus, Pe cari i-a dat-o Cel de Sus, Să poată arăta, prin ea, Robilor Săi, ce va avea Să se întâmple în curând. Ei au primit-o atunci când Îngerul lui Hristos Iisus, La robul Său – Ioan – s-a dus,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa