Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Țefania 2:5 - Biblia în versuri 2014

5 Vai de cei care se vădesc, Pe malul mării, că trăiesc! Vai, fi-va de acel popor, Din neamul Cheretiților! Canaanule, țară pe care Neamul de Filisteni o are, Iată ceea ce-a cuvântat Domnu-mpotrivă-ți: „Spulberat Tu ai să fii și nimenea, În tine, nu va mai ședea!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Vai de cei ce locuiesc pe malul mării, națiunea cheretiților! Canaanule, țară a filistenilor, Cuvântul Domnului este împotriva ta! „Te voi distruge și vei rămâne fără locuitori!“

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Vai de națiunea cheretiților – popor care locuiește pe malurile mării. Canaan, să știi că Iahve a vorbit împotriva ta; și a spus că va distruge țara filistenilor și că ea nu va mai avea locuitori.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Vai de locuitorii de pe țărmul mării, neam al chereteilor! Cuvântul Domnului este împotriva voastră, Canaán, țară a filisténilor: te voi nimici și nu va mai fi niciun locuitor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Vai de locuitorii de pe malurile mării, vai de neamul cheretiților! Așa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane, țara filistenilor: „Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Vai de cei ce locuiți pe malul mării, neam al Cheretiților! Cuvântul Domnului este împotriva voastră, Canaanule, țară a filistenilor! Și te voi pierde așa că nu va fi niciun locuitor.

Onani mutuwo Koperani




Țefania 2:5
14 Mawu Ofanana  

„Nu te mai bucura, de zor, Țară a Filistenilor Pentru că frânt s-a dovedit Toiagul care te-a lovit, Căci din a șarpelui tulpină, Un basilic are să vină, Al cărui rod, îngrozitor, E un balaur zburător.


Cei mai săraci cari se vor naște, Și ei – atunci – vor putea paște, Căci locui-vor liniștiți Cei care sunt nenorociți. Am să îți las neamul să piară De foame, în această țară, Iar cei care vor rămânea, Parte de moarte vor avea.


„Dar cum poate să se oprească Și cum să se mai liniștească, Dacă mânia Domnului, În contra Ascalonului Și-a coastei mării a-ndreptat-o, Neîncetat, și-a ațâțat-o?”


De-aceea, Cel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: A zis: „Mâna am să-Mi întind, Spre Filisteni și-am săi cuprind. Pe Cheretiți, de peste fire, Îi spulber cu desăvârșire Și prăpădesc tot ce-a rămas Pe coasta mări-n acel ceas.


Seamă luați la ăst cuvânt, Pe care l-a rostit Cel Sfânt, Contra copiilor pe care Neamul lui Israel îi are, Cari, de la Egipteni, din țară, De Domnul, fost-au scoși afară!


Să ascultați acest cuvânt, Să ascultați ăst jalnic cânt, Pe cari îl fac casei pe care Neamul lui Israel o are!


Locuitori din Macteș, voi Vă văietați dar, căci apoi, Cei care fac negoț, să știți Că au să fie nimiciți. De-asemenea, cei încărcați Cu-argint nu vor mai fi cruțați, Căci spulberați de peste fire Vor fi ei, cu desăvârșire.


Neamuri întregi am spulberat; Turnuri, apoi, le-am dărâmat, Iar ulițele lor, tixite, Ajuns-au a fi pustiite. Pustii sunt ulițele-acele, Căci nimeni nu trece pe ele! Cetățile stau pustiite Și au ajuns nelocuite!


Totuși, cuvintele rostite, Poruncile orânduite Pe care Eu le-am dăruit Prorocilor ce M-au slujit, Nu i-au atins pe-acei pe care, Al vost’ popor, părinți, îi are? Atunci, ei s-au întors ‘napoi Și-n acest fel au zis apoi: „Domnul oștirii ne-a făcut Precum a spus de la-nceput, Căci după fapte, numai, are A-i răsplăti la fiecare!”


Când cărturari-au auzit Aceste vorbe, au voit Să pună mâna pe Iisus; Dar L-au lăsat și-apoi, s-au dus, Înspăimântați, căci se temeau, De gloatele ce-L însoțeau.


Iată dar, ce a mai rămas De cucerit, la acest ceas: Ținutul care-i stăpânit De Filisteni, cel locuit De neamul Gheșuriților


Pornind de la râul Șihor Cari merge – în curgerea lui, Spre marginea Egiptului – Și până la hotarul care Ecronu-n miazănoapte-l are. Ținutu-acesta Canaanit, De drept, trebuie socotit. Cinci domni acolo-s, bunăoară, Care din Filisteni, coboară: Unul, la Gaza, e aflat; Altu-n Asdod e împărat; Unul, în Ascalon, domnește, Altul, în Gat, împărățește, Iar ultimul dintre acei Este-n Ecron. Pe lângă ei, Ținutul – precum bine știți – E stăpânit și de Aviți.


Iată ce neamuri se găseau În țară: Filisteni erau, Apoi Heviți și Canaaniți, Și mai erau și Sidoniți. Neamul de Filisteni avuse Cinci domnitori care-l conduse. Heviții toți au locuit În muntele, Liban, numit. Hotarul lor se întindea Din Bal-Harmon și ajungea Pân’ la intrarea locului Cari este al Hamatului.


Spre miazăzi, am năvălit, În partea-n care-a locuit Poporul Cheretiților. Cu oastea-Amaleciților, Prin Iuda, noi am mai trecut – Pe lângă-al lui Caleb ținut – Și în Țiclag am năvălit, Pe care l-am și pustiit.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa