Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Țefania 1:4 - Biblia în versuri 2014

4 Am să-Mi întorc a Mea privire Și spre Ierusalim întind Brațul și am să îl cuprind Pe Iuda. Cu desăvârșire Voi spulbera, de peste fire, Urma lui Bal, numele care Acela ce-i slujește-l are Și de asemenea pe toți Cari se vădesc ai lui preoți.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 „Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iuda și împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului. Voi distruge din locul acesta rămășița lui Baal, numele preoților idolatri și al preoților,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Voi acționa cu mâna Mea împotriva (poporu)lui (numit) Iuda și împotriva tuturor locuitorilor din Ierusalim. Voi elimina din acest loc orice a mai rămas din sistemul închinării la Baal; și voi distruge atât preoții idolatri, cât și numele lor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iúda și împotriva tuturor locuitorilor Ierusalímului; voi nimici din locul acesta restul lui Báal, numele preoților păgâni și al preoților,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 „Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iuda și împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului; voi nimici cu desăvârșire din locul acesta rămășițele lui Baal, numele slujitorilor săi și preoții împreună cu ei,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Și îmi voi întinde mâna asupra lui Iuda și asupra tuturor locuitorilor Ierusalimului; și voi stârpi din locul acesta rămășița lui Baal, și numele Chemarimilor cu preoții;

Onani mutuwo Koperani




Țefania 1:4
14 Mawu Ofanana  

Peste Ierusalim, voiesc, Frânghia să o azvârlesc, Cum în Samaria-am făcut Și de asemeni, s-a văzut Că a pățit casa pe care, Ahab – fostu-mpărat – o are. Ierusalimul o să fie La fel ca și o farfurie, Cari după ce e curățată, Cu gura-n jos e așezată.


Apoi, altarele pe care Odaia lui Ahaz le are Pe-acoperiș, s-au dărâmat. Altarele le-au ridicat Cei care-n Iuda au domnit. De-asemenea, s-au nimicit Altarele ce le-așezase În curtea Domnului, Manase. Țărâna lor a fost luată Și-n urmă, fost-a aruncată În apele pârâului Cari este al Chedronului.


La fel, altarele-nchinate Lui Bal, ajuns-au dărâmate, Iar stâlpii care se aflau De-asupra lor și cari erau În cinstea soarelui ‘nălțați, Au fost, atuncea, retezați. De-asemenea, au fost zdrobite Chipuri turnate și cioplite Și-apoi chipul idolilor Ce sunt ai Astarteelor. Pe toate-n urmă, el a vrut, În praf, să le fi prefăcut, Iar parafu-acela l-a luat Și merse de l-a presărat Peste mormintele celor Care-au slujit idolilor, Căci cinste ei le-au arătat, Atunci când jertfe-n dar le-au dat.


Când dreapta Ta, Tu Ți-ai întins, Pământu-ndată i-a cuprins – Și i-a-nghițit – într-o clipită.


„M-ai părăsit și M-ai uitat” – Domnul a zis. „‘Napoi ai dat. De-aceea, mâna Îmi va sta, Întinsă, împotriva ta, Căci vreau ca să te nimicesc! Sătul de milă, Mă vădesc.


Casele lor vor fi luate Ca altora să fie date. La fel va fi cu-al lor ogor Și-apoi și cu soațele lor, Când mâna Mea se va întinde Și-a Mea mânie va cuprinde Țara întreagă și pe cei Cari sunt locuitori ai ei. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”


Iată că mâna Îmi întind Spre tine și am să te prind. Pradă te dau, neamurilor. Din mijlocul popoarelor, Am să te șterg. Te scot afară Și nu ai să mai fii o țară, Pentru că – iată – Eu voiesc, Pe tine să te nimicesc! În felu-acesta, mai apoi, Că Eu sunt Domnul, veți ști voi!”


Al Meu braț amenințător Îl voi întinde-n contra lor, Pentru că vreau ca să le fie, Țara, deșartă și pustie – Chiar din pustie începând, Până la Dibla ajungând – Oriunde am să îi zăresc Că locuință își găsesc. Atuncea doar, vor ști că Eu Sunt al lor Domn și Dumnezeu.”


Locuitorii cei pe care Țara Samariei îi are, Uimiți vor fi, de-acei viței – Aflați la Bet-Aven – când ei Își vor jeli idolul lor. Apoi, ceata preoților – Care slujesc idolului – Vor tremura de soarta lui Și pentru casa ce-o avea Care, curând, va dispărea, Din al lor mijloc. Negreșit,


Voi șterge, cu desăvârșire, Și idoli și stâlpi idolești, Să nu mai ai cui să slujești, Iar la lucrarea mâinilor, Să nu se-nchine-al tău popor.


Grozav va fi Domnul, cu ei, Iar pe cei cari sunt dumnezei Pe-acest pământ, El îi lovește – În orice loc – și-i nimicește. Apoi, oricine-n țara lui O să se-nchine Domnului, Cu tot poporu-acela care E pe ostroavele din mare.”


Spre miazănoapte-Și va întinde El, al Său braț, și va cuprinde Asiria. Ninive n-are Nici o putință de scăpare, Căci prefăcut are să fie Într-o întindere pustie. Va fi doar un pământ uscat, Din care apa a secat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa