Rut 2:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Rut zise: „Căpătat-am eu, Azi, trecere, la domnul meu! Cuvântul tău m-a mângâiat Și-n inimă eu l-am luat. Nici nu slujesc, măcar, la tine, Și-ai fost atât de bun, cu mine!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Ea a zis: ‒ Să găsesc bunăvoință înaintea ta și pe mai departe, stăpânul meu, căci tu m-ai consolat și i-ai vorbit slujitoarei tale pe placul inimii ei, deși eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Rut i-a zis: „Stăpânul meu, sper să găsesc bunăvoință la tine și în viitor. Să știi că vorbele tale au încurajat sclava ta și m-au impresionat. Și totuși, eu nu am nici măcar statutul uneia dintre aceste slujitoare ale tale.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Ea a zis: „Am aflat har în ochii tăi, domnul meu, căci m-ai încurajat și ai vorbit la inima slujitoarei tale, deși eu nu sunt ca una dintre slujitoarele tale”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Și ea a zis: „O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat și vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Și totuși eu nu sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Și ea a zis: Să aflu har în ochii tăi, domnul meu, căci m‐ai mângâiat și ai vorbit inimii roabei tale, deși nu sunt ca una din roabele tale.

Rut 2:13 Mawu Ofanana

Geneza 32:6

Vreau să primesc.” Când au venit, Solii i-au spus: „Noi l-am vestit Pe fratele domniei tale. Esau îți va ieși în cale, Cu patru sute dintre-ai lui.”

Geneza 33:10

Iacov, atuncea, l-a rugat: „De trecere am căpătat, Să nu mă superi în zadar, Ci ia, din parte-mi, acest dar!

Geneza 33:15

Esau a spus: „Îți las, cu tine, O parte din cei ce-s cu mine.” „De ce?” – Iacov a întrebat – „De trecere am căpătat În fața ta, îmi e de-ajuns.”

Geneza 33:8

Esau a zis: „Ce te-ai gândit – Cu cei cu cari m-am întâlnit – Să faci, acuma?” „Eu gândesc, Căci trecere-am să dobândesc, Cu ei, față de domnul meu” – Îi zise Iacov – „Astfel, eu, Tabăra ‘ceea – toată – vreau Ca în dar, ție să ți-o dau.”

Geneza 34:3

Dar după ce a necinstit-o, Sihem, pe fată, a iubit-o. Cu inima s-a alipit De ea, fiind îndrăgostit. A încercat s-o liniștească,

Geneza 43:14

La acel om, iar Dumnezeu – Acel în care mă-ncred eu – Să facă astfel, să primiți Trecere și să reveniți, Cu Simeon și Beniamin. Plecați! Domnul cu voi! Amin! Iar eu, de este stabilit Ca de copii să fiu lipsit, Voi fi, căci nu mă-mpotrivesc! Cum Domnul vrea, și eu voiesc!”

2 Samuel 16:4

David a zis, când a sfârșit: „Tot ceea ce a dobândit Mefiboșet, găsesc cu cale – De-acum – să fie ale tale.” Țiba răspunse-ndată: „Eu Mă-nchin la împăratul meu Și-atât îți cer, măria-ta: Dă-mi trecere-naintea ta!”

Proverbe 15:33

Frica de Dumnezeu învață Înțelepciunea și dă viață; Smerenia cinste dobândește Și-n fața slavei ea pășește.

Osea 2:16

Când acea zi are să vie, Ea are să Îmi spună Mie” – Domnul a zis – „Al meu bărbat”, Căci nu-Mi va zice, niciodat’, „Stăpânul meu”. Eu îi voi scoate,

Filipeni 2:3

Din duh de ceartă – eu vă zic – Nimeni să nu facă nimic. Pentru o slavă ce se-arată A fi deșartă, niciodată, Nimica să nu faceți voi, Ci, în smerenie, mai apoi, Să îl privească fiecare, Pe altul, ca fiind mai mare.

Judecători 19:3

Bărbatul ei s-a dus apoi, Să o aducă înapoi. El, doi măgari, a înșeuat, Și-a luat sluga și-a plecat. Când tatăl fetei l-a zărit, Cu bucurie l-a primit

Rut 2:12

Pentru tot ceea ce-ai făcut, Al lui Israel Dumnezeu Să-ți răsplătească, doresc eu, Căci tu, la noi, când ai venit, Aripa-I te-a adăpostit!”

Rut 2:14

La vremea prânzului, Boaz A ridicat al său obraz Și cu privirea a cătat Pe Rut; apoi a cuvântat: „Apropie-te, ca să stai, Cu noi la masă. Pâine ai, Și uite vasul cu oțet. Este mâncare berechet!” Rut, cu sfială, a venit. Grăunțe fripte a primit, Cu pâine, pân’ s-a săturat. Ce-a mai rămas, a adunat Și-o legătură a-ncropit.

1 Samuel 1:18

Ana a spus: „În fața ta, Vreau, trecere, a căpăta!” Apoi, femeia a plecat, A stat la masă și-a mâncat, Iar fața i se-nveselise, Căci întristarea ei pierise.

1 Samuel 25:41

Femeia-n grabă s-a sculat Și l-a pământ s-a aruncat Zicând: „Roabă mă socotesc Și gata sunt să împlinesc Poruncile domnului meu. De-aceea vreau ca să spăl eu, Picioarele solilor care – În slujbă – domnul meu îi are.”