Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Rut 1:13 - Biblia în versuri 2014

13 Până când, mari, vor fi-nălțați – Și nu o să vă măritați? Nu! Nu, fiicele mele! Eu Sunt amărâtă. Dumnezeu Și-a întins mâna-n contra mea.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 ați aștepta voi până s-ar face mari? V-ați păstra voi pentru ei, fără să vă măritați? Nu, fetele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 ați aștepta voi până vor fi ei maturi? Vă veți păstra voi pentru ei, fără să vă măritați (până atunci)? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare gândindu-mă la voi; pentru că mâna lui Iahve s-a îndreptat împotriva mea!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 ați aștepta voi până să crească mari și ați aștepta voi fără ca să aveți soți? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului este împotriva mea”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 ați mai aștepta voi până să se facă mari și ați vrea voi să nu vă măritați din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins împotriva mea.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 oare ați aștepta voi pentru asta până să se facă mari? V‐ați ținea voi oare pentru asta ca să nu fiți ale altor bărbați? Nu, fiicele mele, căci eu sunt în mai mare amărăciune decât voi, căci mâna Domnului a ieșit împotriva mea.

Onani mutuwo Koperani




Rut 1:13
11 Mawu Ofanana  

Iuda, către Tamar, a zis: „Ca văduvă – tu – locuiește La tatăl tău, până va crește Șela și fi-va de-nsurat.” Vorbind așa, el a sperat Că fiul său nu va muri. Tamar făcu precum dori.


Vă rog prieteni, s-aveți milă De mine, căci mi-e foarte greu! Iată, mâna Lui Dumnezeu, Cât de puternic m-a lovit!


Căci zi și noapte, mâna Ta, Apăsător, asupră-mi sta. Precum pământul însetat, De-a verii arșiță-i uscat, Așa simțeam și eu, în mine, Cum vlaga-mi se usucă-n vine. (Oprire)


A Ta săgeată m-a-nțepat, Iar mâna Ta m-a apăsat.


În contra lor, a fost, mereu, Întins, brațul lui Dumnezeu, Până aceștia au pierit.


Căci mâna Domnului, mereu, Asupra lui, apăsa greu. Domnul era-mpotriva lor Și-l apăsa pe-al Său popor, Așa precum i-a înștiințat – Și după cum El a jurat – Pân’ au ajuns în strâmtorare.


Plecați acasă, negreșit! Eu nu pot să mă mai mărit, Și chiar dacă nădăjduiesc – Chiar de, la noapte, mă găsesc, Cu un bărbat – iar mai apoi, Voi naște fii, așteptați voi –


Nurorile, atunci, la ea, Au ridicat glasul și-au plâns. Orpa, apoi, soacra și-a strâns În brațe și s-au sărutat. După aceea și-a luat Adio, cu durere-n glas, Plecând grăbită. A rămas Naomi, singură, cu Rut, Căci de-al ei pas, ea s-a ținut.


„Aici, cât încă mai eram, Un trai îmbelșugat aveam; Și-acuma, iată: înapoi, M-aduce Dumnezeu, la voi, Cu mâna goală. N-am nimic! Am pierdut tot. De-aceea zic: „Naomi”, nu mă mai numiți, Când Cel Puternic – precum știți – Atât de mult, m-a întristat.”


În urmă, spre mai marii lor – Spre domnii Filistenilor – Solie-n grabă, au trimis, Prin care, în ăst fel, au zis: „Chivotul Domnului, pe care Poporul Israel îl are, Luați-l iute, de la noi, Ca să-l trimiteți înapoi, La neamul Său, la Israel. De moarte, vom scăpa astfel, Și noi, și oamenii pe care Neamul de Filisteni îi are.” Cetatea fost-a îngrozită, Fiind, de moarte, urmărită, Căci mâna Domnului ședea Apăsătoare, peste ea.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa