Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Qohelet 9:6 - Biblia în versuri 2014

6 Iubirea, ura, pizma lor Pierit-au. Ei nicicând nu vor Mai avea parte cu cel care E viu, de ce este sub soare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 la fel cum și dragostea lor, ura lor și gelozia lor au pierit demult. Ei nu vor mai avea parte niciodată de nimic din tot ceea ce se face sub soare.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Atât dragostea cât și ura sau gelozia acelor oameni, sunt demult dispărute! Ei nu vor mai beneficia niciodată de nimic din tot ce se face sub soare.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Și iubirea lor, și ura lor, și gelozia lor au pierit deja; nu mai este pentru ei parte în veci în tot ceea ce se face sub soare.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Și dragostea lor, și ura lor, și pizma lor de mult au și pierit și niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și iubirea lor și ura lor și pisma lor acum sunt pierdute și ei nu mai au nici o parte în veac, în tot ce se face sub soare.

Onani mutuwo Koperani




Qohelet 9:6
11 Mawu Ofanana  

Peste Egipt, s-a ridicat – În urmă – un nou împărat. El nu știa ce a făcut Iosif, căci nu l-a cunoscut.


Chiar așteptarea o să fie Prilej de mare bucurie Pentru acel neprihănit; Însă-n zadar a năzuit Cel ce e rău – nădejdea lui,


Ceea ce ochii mi-au poftit, Le-am dat mereu. Nu mi-am oprit Nici inima din veselie, Ci bucuroasă-am vrut să fie Când se-nfrupta din truda mea. Atâta doar mi-a fost partea Din osteneală; iar apoi,


Astfel, din toate câte sânt, Nimic mai bun n-o să găsească Omul, doar să se veselească De toate lucrurile lui – Aceasta-i partea omului. Căci cine poate să-l mai facă Iar bucuros să fie dacă Zilele vieții și-a sfârșit? Mai poate fi înveselit? Mai poate fi el bucurat De toate câte i-au urmat?


Și cine, ce va fi sub soare, Poate să-i spună omului, Când se sfârșește viața lui? Iar ca să facă ce e bine Cât timp se ostenește, cine Va ști și-l va-nvăța, vreodată, În viețuirea lui deșartă?


M-am îndemnat la căutarea Și-apoi, atent, la cercetarea Tuturor câte s-au făcut Pe lume. Astfel, am văzut Că omul cel neprihănit, Cu faptele ce-a săvârșit, Se află-n mâna Domnului; Iar soarta înțeleptului, Cu tot ce face pe pământ, În mâna Lui, de-asemeni, sânt, Precum și dragostea-i aflată Și ura cea înverșunată. Ce-n viitor are să fie, ‘Nainte, bietul om nu știe. Nici înțeleptul, cu-a lui minte, Nu știe ce-i e pus ‘nainte.


Ziceam că „Nu voi mai vedea Pe Domnul meu, pe-acest pământ, Pe care numai cei vii sânt. Pe nici un om, nu voi putea, De-acuma, de a-l mai vedea În locuința morților, În care am să mă pogor!


„Ia Pruncul și pe mama Lui Și te întoarce-n Israel, Fiindcă a murit acel Care voia să Îl omoare.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa