Qohelet 9:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Am mai văzut un lucru mare, Pe care, îndrăznesc a spune, Că l-am numit înțelepciune.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Iată ce lucru înțelept am văzut sub soare și mi s-a părut de mare preț.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Îți prezint acum un lucru văzut sub soare. El demonstrează înțelepciune și mi s-a părut foarte valoros.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Am mai văzut o înțelepciune sub soare și era mare pentru mine.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Am mai văzut următoarea înțelepciune sub soare și mi s-a părut mare.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Am văzut și această înțelepciune sub soare și a fost mare pentru mine:

Qohelet 9:13 Mawu Ofanana

2 Samuel 20:22

Ea a vorbit poporului – Care-n cetate locuia – Cu-nțelepciunea ce-o avea Și astfel, l-a înduplecat. Capul lui Șeba l-au tăiat Și pe deasupra zidului, L-a aruncat poporului Care cetatea-a-mpresurat. Ioab, atunci, a ridicat Împresurarea și-a pornit, Către Ierusalim, grăbit, Iar cei care erau cu el, Acasă s-au întors, astfel.

Qohelet 6:1

Un alt rău, am mai întâlnit:

Qohelet 7:15

Multe-am văzut – bune și rele – În ceasurile vieții mele. Câte un om neprihănit În curăție a murit, În timp ce-n răutatea lui, Viața nelegiuitului Mai lungă e. Deci mă gândesc Ca acest sfat să-ți dăruiesc:

Qohelet 7:19

Înțelepciunea-l întărește Pe înțelept și cântărește Mai mult decât zece soldați Într-o cetate adunați.

Qohelet 8:16

Când, să cunosc, am încercat, Priceperea, și m-am uitat, Atent, la truda omului – Căci pentru el odihnă nu-i Nici zi nici noapte, ci muncește Și fără somn se ostenește –

Qohelet 9:11

Am mai văzut apoi, sub soare, Că nu cei iuți sunt acei care Vor alerga; o bătălie N-o iau cei care, vitejie În luptă, au să dovedească, Iar pâinea n-au s-o dobândească Cei înțelepți; asemenea, Cei pricepuți nu vor avea Averi și bogății, vreodată; Cei învățați nu au să poată Să capete bunăvoință, Ajutați doar de-a lor știință. Deci iată, toate câte sânt De om făcute pe pământ, Nu țin de truda lui sub soare, Ci doar de vremi și-mprejurare.

Qohelet 9:12

Căci omul, ceasul, nu îl știe, Năpasta când are să vie Să îl lovească, fără veste, Ci el sărmanul la fel este Ca păsările în laț prinse, Ca pești-n mrejele întinse Căzuți numai din întâmplare.

Qohelet 9:14

Era o cetățuie mică, Ce nu părea de loc voinică. Puțini erau oamenii cei Ce-o locuiau. Asupra ei, Veni un mare împărat, Puternic, care-a-nconjurat Cetatea și a construit

Daniel 2:14

Dar Daniel a glăsuit, Cu minte și cu judecată, Când căpetenia-nsărcinată Cu prinderea-nțelepților Și-apoi cu omorârea lor, În a lui față a venit, Ca să îl piardă, negreșit. Acel care a căpătat Porunca de la împărat Să îi omoare, se numea Drept Arioc și se vădea A fi mai marele pe care Ceata străjerilor îl are.