Qohelet 8:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Omul nicicând nu va afla – Cu el – ce se va întâmpla, Căci nimenea nu îi va spune.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Într-adevăr, el nu știe ce se va întâmpla, căci cine îi va spune cum va fi?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Este adevărat că el nu știe ce se va întâmpla; pentru că nimeni nu îl poate anunța despre acel lucru.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Căci el nu cunoaște ceea ce va fi. Cine ar putea să-i facă cunoscut ce va fi?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Dar el nu știe ce și cum se va întâmpla, căci n-are nici cine-i spune.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Căci nu știe ceea ce va fi, căci cine‐i va spune cum va fi?

Qohelet 8:7 Mawu Ofanana

Estera 5:12

Sfârșind, a mai adăugat: „Eu singur, doar, am fost chemat, Pe împărat să-l însoțesc La un ospăț împărătesc, Dat de Estera. Mâine, eu Poftit sunt cu-mpăratul meu, Ca să ne ducem iar, la masă, La prânzul dat de-mpărăteasă.

Proverbe 24:22

Căci lor, de-odat’, o să le vie Moartea și cine, oare, știe Al amândurora sfârșit!

Proverbe 27:1

Nu te făli cu ziua care Doar mâine-n lume va apare, Căci nu știi cum are să fie, Sau ce o să-ți aducă ție.

Proverbe 29:1

Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.

Qohelet 10:14

Torent de vorbe, va vărsa Omul nebun, din gura sa, Măcar că nimenea nu știe Ceea ce-n urmă va să fie. Dar cine, ca să spună, poate?

Qohelet 3:22

Astfel, din toate câte sânt, Nimic mai bun n-o să găsească Omul, doar să se veselească De toate lucrurile lui – Aceasta-i partea omului. Căci cine poate să-l mai facă Iar bucuros să fie dacă Zilele vieții și-a sfârșit? Mai poate fi înveselit? Mai poate fi el bucurat De toate câte i-au urmat?

Qohelet 6:12

Și cine, ce va fi sub soare, Poate să-i spună omului, Când se sfârșește viața lui? Iar ca să facă ce e bine Cât timp se ostenește, cine Va ști și-l va-nvăța, vreodată, În viețuirea lui deșartă?

Qohelet 7:14

Vesel, în ziua fericirii, Să fii, iar a nenorocirii Ziuă când te năpăstuiește, Cu-nțelepciune te gândește Că Dumnezeu, pe amândouă, Le face și ni le dă nouă, Ca nimic omul să nu știe, Despre ce-n urmă-i va să vie.

Qohelet 9:1

M-am îndemnat la căutarea Și-apoi, atent, la cercetarea Tuturor câte s-au făcut Pe lume. Astfel, am văzut Că omul cel neprihănit, Cu faptele ce-a săvârșit, Se află-n mâna Domnului; Iar soarta înțeleptului, Cu tot ce face pe pământ, În mâna Lui, de-asemeni, sânt, Precum și dragostea-i aflată Și ura cea înverșunată. Ce-n viitor are să fie, ‘Nainte, bietul om nu știe. Nici înțeleptul, cu-a lui minte, Nu știe ce-i e pus ‘nainte.

Qohelet 9:12

Căci omul, ceasul, nu îl știe, Năpasta când are să vie Să îl lovească, fără veste, Ci el sărmanul la fel este Ca păsările în laț prinse, Ca pești-n mrejele întinse Căzuți numai din întâmplare.

Matei 24:44

Astfel, mereu, gata să fiți, Căci va veni – când nu gândiți – La voi, iar, Fiul omului.

Matei 24:50

Cu cei bețivi. Dar ce va spune Stăpânul său, când va sosi Și-n astă stare-l va găsi? Al lui stăpân are să vie, La ceasul pe care nu-l știe Robul acela. Negreșit,