Qohelet 8:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Păzește-i-o, de nu vrei ca Să fii prins de nenorocire, Căci înțeleptul are știre Când vreme e, de judecată.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Pe cel ce-i păzește porunca nu-l va atinge niciun rău, iar inima înțeleptului cunoaște vremea potrivită și judecata,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Cel care respectă porunca, nu este atins de niciun rău; iar inima înțeleptului cunoaște momentul oportun și judecata.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Cel care observă porunca nu va cunoaște lucrul rău, iar timpul judecății este cunoscut de inima celui înțelept.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Pe cine păzește porunca, nu-l va atinge nicio nenorocire, dar inima înțeleptului cunoaște și vremea, și judecata.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Cel ce păzește porunca nu va cunoaște niciun rău și inima celui înțelept cunoaște vremea și judecata.

Qohelet 8:5 Mawu Ofanana

1 Cronici 12:32

Cei ce veneau din Isahar, La două sute fost-au doar. Ei, oameni pricepuți, erau Și vremile le-nțelegeau Știind ce trebuie, astfel, Ca să se facă-n Israel. Mari căpitani s-au dovedit, Iar – peste cei ce s-au vădit Drept ai lui Isahar feciori – Ei au fost puși conducători.

Psalmi 119:6

N-am să mă rușinez mereu, Atuncea când voi fi privit La ceea ce ai poruncit!

Exodul 1:17

Dar moașele nu au făcut Așa precum le-a fost cerut De împărat, căci tot mereu, Teamă aveau de Dumnezeu. De-aceea-n viață au lăsat Pe-oricine, chiar de-a fost băiat.

Proverbe 12:21

E de nenorociri ferit Omul care-i neprihănit; Dar cei făptuitori de rele, Cu toți sunt năpădiți de ele.

Proverbe 17:24

Înțelepciunea s-a aflat La înțelepți, dar au cătat, Mereu, ochii nebunului, La capătul pământului.

Qohelet 10:2

E inima-nțeleptului Pusă, mereu, la dreapta lui, Dar cel nebun inima-și are, La stânga. Pe orice cărare,

Qohelet 12:13

Acuma însă, stai și-ascultă Care-i sfârșitul tuturor, Cel al învățătorilor: Tu, teme-te de Dumnezeu! Păzește-I Legile, mereu! Să nu ieși din porunca Lui! Îndatorirea omului, Aceasta este; căci odată,

Qohelet 2:14

Omu-nțelept ochii și-i ține În cap, însă nebunul vine Prin întuneric, șchiopătând. Dar am băgat de seamă când Mai cu atenție-am privit, Că cei doi au împărtășit Aceiași soartă. Am picat

Qohelet 8:2

Îți spun: „Poruncile ce-s date De împărat, să le păzești, Din pricină că jurat ești În fața Domnului, mereu. Acesta este sfatul meu!”

Osea 5:11

Și al lui Efraim popor Are să fie asuprit Și-n judecată-apoi, zdrobit, Căci a urmat – cum am văzut – Învățături ce i-au plăcaut.

Luca 20:25

Atuncea, dați – ce e de dat – Cezarului, iar Domnului, Să-I dați ceea ce este-al Lui!”

Fapte 4:19

Ioan și Petru-atunci au spus: „Acum dar, judecați și voi: De cine-i – drept – s-ascultăm noi, Mai mult? De voi? De Dumnezeu? Răspunsul nu-i așa de greu.

Fapte 5:29

Petru – și-apostolii, la fel – Răspunseră: „Noi judecăm Căci trebuie să ascultăm, Mai mult, de Domnul, tot mereu, Decât de oameni. Dumnezeu,

Coloseni 1:9

Din ziua când am auzit Aceste vorbe, ne-am silit, Neîncetat, în urmă, noi, Să înălțăm rugi, pentru voi. Să știți că noi nu încetăm Ca pentru voi, să ne rugăm Și cerem, de la Dumnezeu, Ca să vă deie, tot mereu, Înțelepciunea Lui cerească, Priceperea duhovnicească Și cunoștința voii Sale,

Evrei 5:14

Să știți dar voi, că hrana tare, E numai pentru omul mare, Cari judecă și care poate – Deprins fiind – de a socoate, Întotdeauna-n gândul său, Ce este bine și ce-i rău.”