Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Qohelet 8:11 - Biblia în versuri 2014

11 Pentru că iute nu se pune, În practică, porunca dată – Decizia ce-a fost luată – Pentru-a stârpi faptele rele, De-aceea plină e, de ele, Mereu, inima omului Și-n stăpânirea răului Ea zace; singura dorință, Îi e, de este cu putință, Să facă numai rău. Dar eu,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Când sentința împotriva faptei rele nu este dusă la îndeplinire repede, inima fiilor oamenilor se umple de planuri ca să facă rău.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Când nu se pune în aplicare rapid sentința împotriva faptei rele, inima muritorilor se umple de planuri pentru (a comite în continuare) tot ce este rău.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Pentru că nu face repede un decret împotriva unei lucări rele, de aceea inima fiilor oamenilor este plină [de dorința] de a face rău.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Pentru că nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorința să facă rău.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Fiindcă hotărârea pentru fapta rea nu se îndeplinește repede, de aceea inima copiilor oamenilor este plină în ei ca să facă rău.

Onani mutuwo Koperani




Qohelet 8:11
19 Mawu Ofanana  

Iată ce-a scris David, în ea: „În prima luptă ce-o purtați, Pe Urie să-l așezați În locul care o să fie, Cel mai greu loc, din bătălie, Și să vă trageți înapoi, Ca astfel el să moară-apoi.”


El, liniște, le dăruiește Și-ncredere, dar îi pândește, Căci ochii Și I-a pironit Pe calea lor. Când i-a simțit


Cel rău – trufaș – zice mereu: „Nu pedepsește Dumnezeu! Căci Domnul nici măcar nu este, Ci totul este o poveste!” Astfel de gânduri, cel rău are.


Mereu, zice-n inima lui: „În veci, eu sunt de neclintit Și de necazuri sunt scutit!”


Însă Tu Doamne, văd prea bine, Ești milostiv și-ndurător Și îndelung ești răbdător. Bogat ești în credincioșie Și-n bunătate, pe vecie.


Moise, pe Domnul, L-a văzut, Când El, prin față, i-a trecut. Când a trecut pe lângă el, Domnul strigă în acest fel: „Domnul e Dumnezeul care E milostiv, plin de-ndurare; E bun, încet e la mânie, Și plin e de credincioșie!


Văzându-se eliberat, Simțind că timp a căpătat Ca să răsufle, Faraon N-a vrut – de Moise și Aron – S-asculte, ci și-a împietrit Inima iar, și-a împlinit Atuncea – prin purtarea lui – Întocmai, spusa Domnului.


Că Faraon și-a împietrit Inima iar, și n-a făcut Așa precum i s-a cerut: N-a-ngăduit poporului, Să părăsească țara lui.


Din toate câte am văzut, Sub soare, eu, că s-au făcut, Iată ce am aflat, anume, Că este cel mai rău, pe lume: Toți – buni sau răi – orice-au făcut, Aceiași soartă au avut. De-aceea, inimile toate Pline-s, mereu, de răutate Și e atâta nebunie În om. Iată că el nu știe Ce va mai fi când, la cei morți, Va trece, prin a morții porți.


Dacă iertare-ai dăruit Celui cari rău s-a dovedit, Totuși acesta nu învață A fi neprihănit în viață, Ci se dedă numai la rău, Cu toate că în jurul său, În țară, peste toată firea, Domnește doar neprihănirea. El nu se uită-n drumul lui, La măreția Domnului.


De cine, oare, te sfiai? De cine, oare, te temeai, Când M-ai uitat și negreșit, Necredincioasă te-ai vădit? De Mine n-ai vrut a te teme, Căci Eu tăceam de multă vreme.


Atunci află ce-a cuvântat Domnul, tu rămășiță care Casa lui Iuda o mai are! Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis: „Dacă veți căuta, Către Egipt a vă-ndrepta, Dacă – pentru un timp – voiți, Acolo ca să locuiți,


Din tinerețea lui, a stat Moabul și s-a odihnit Pe drojdiile lui, ferit. Nu se temea, căci niciodat’, El, dintr-un vas, n-a fost turnat În altul, pentru că-n robie Nu a ajuns dus ca să fie. De-aceea, gustul și-a păstrat Și-al său miros nu s-a schimbat.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa