Qohelet 7:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Averea ce s-a dobândit Prin silă doar, a rătăcit Gândirea celui înțelept, Iar inima celui deștept – Mită primind – a fost stricată.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Cu siguranță asuprirea îl înnebunește pe înțelept, iar mita corupe inima.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Oprimarea îl transformă pe înțelept într-un prost; și mita corupe inima.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Cel care oprimă poate să-l prostească pe cel înțelept și darul poate să facă să piară inima.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Averea luată prin silă înnebunește pe cel înțelept și mita strică inima.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Cu adevărat apăsarea, chiar și pe înțelept îl scoate din minte și mita pierde inima.

Qohelet 7:7 Mawu Ofanana

Exodul 23:8

De-asemenea, să te ferești De daruri – să nu le primești; Căci darurile îi orbesc Pe toți acei ce le primesc, Făcând ca ai lor ochi deschiși – Când le primesc – să fie-nchiși; Iar hotărârile luate Nu vor mai fi adevărate. Ele vor fi răstălmăcite, De darurile ce-s primite.

Proverbe 17:23

Cel rău pe-ascuns o să primească Daruri, pentru ca să sucească Drumul dreptății, tot mereu, Și pentru a-l găsi mai greu.

Proverbe 17:8

Darul, de cel ce l-a primit, Ca și o piatră nestemată: Căci oricând, poate să răzbată Oriunde și orice dorește Ca să obțină, dobândește.

Qohelet 4:1

Apoi, privit-am cu-ntristare La asuprirea de sub soare; Și iată, toți cei apăsați Sunt cu obraji-nlăcrimați. Nimeni, pe oamenii acei, Nu-i mângâie. Lăsați sunt ei, Pradă asupritorilor, Supuși ai silniciei lor.

Qohelet 5:8

Când cel sărac e jefuit În țară și năpăstuit E chiar în al dreptății nume, Să nu te miri! Așa-i în lume! Peste acela ce e mare, Veghează altul, mult mai tare, Iar peste toți este mereu – În ceruri – Domnul Dumnezeu.

Qohelet 8:9

Pe toate, eu le-am observat Și inima mi-am îndemnat Să cerceteze, cu ardoare, Toate câte se fac sub soare. Vine o vreme când un om Îl stăpânește pe alt om, Făcându-l mai nenorocit.

Isaia 1:23

Mai marii tăi sunt răzvrătiți Și sunt cu hoții însoțiți. Doar mitei, ei îi sunt supuși Și doar de pofte sunt conduși. Orfanul n-are ce să cate La ei, căci nu îi fac dreptate. Nici pricinile văduvei Nu pot s-ajungă pân’ la ei.

Isaia 33:15

„Acela cari știe, din fire, Să umble în neprihănire, Cari fără vicleșug vorbește, Acela cari nesocotește Orice câștig ce, ne-ndoios, Numai prin stoarcere e scos, Cel care știe, mai apoi, Să-și tragă mâna înapoi, Să nu ia mită niciodată, Cel cu urechea astupată Să n-audă cuvinte scoase De gurile cele setoase De sânge, cel ce înțelege Că trebuie ochii să-și lege Ca astfel răul să nu-l vadă,

Deuteronom 16:19

Să nu atingi vreun drept, cumva, Și să nu cate cineva, La fețele oamenilor. Să nu iei darurile lor, Căci darurile îi orbesc Pe înțelepți și răsucesc Apoi, cuvântul drepților.

Deuteronom 28:65

La neamuri, când va fi să stai, Tu, liniște, nu o să ai. Nu vei avea loc de odihnă, În care să te-așezi în tihnă, Un loc al tău pe cari să-ți pui, Când vrei, talpa piciorului. Teama, atunci, mereu va sta Înfiptă, în inima ta. În vremea care o să vie, Lâncezi, ai tăi ochi au să fie, Iar sufletul tău – ne-ncetat – Are să fie-ndurerat.

1 Samuel 12:3

Acum, la mine, să priviți Și-n contră-mi să mărturisiți, Aici, în fața Domnului, Precum și-n fața unsului Care-i al Său: cui i-am luat Boul, măgarul său, vreodat’? S-a întâmplat oare, cumva, Ca să apăs pe cineva? Pe cine am năpăstuit? Sau, de la cine am primit Mită, să-nchid ochii apoi? Mărturisiți – acuma – voi, Căci vreau ca să înapoiez Tot ceea ce vă datorez!”

1 Samuel 21:14

Achiș, atunci când l-a zărit, Slugilor sale, le-a vorbit: „Omul acesta, am văzut Că mințile și le-a pierdut. Acum, de ce mi l-ați adus Aici, și-n fața mea l-ați pus?

1 Samuel 8:3

Fiii lui Samuel făceau Doar lucruri rele. Nu călcau Pe urmele tatălui lor. Lacomi fiind, de la popor, Necontenit, mită luau, Și-apoi dreptatea o călcau.