Qohelet 6:3 - Biblia în versuri 2014

³ Chiar dacă mult omul trăiește Și-o sută de copii va crește – Oricât în zile ar spori Și-averea i se va mări – Dacă din ce a adunat, Sufletu-i nu s-a bucurat Și dacă nici parte nu are Apoi măcar de-o-nmormântare, Atunci este mai fericită O stârpitură prăpădită, Decât e cel cari a trudit;

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³ Dacă unui om i s-ar naște o sută de copii și el ar trăi mulți ani, iar zilele anilor lui i s-ar înmulți, dar sufletul lui nu s-ar sătura de fericire și n-ar avea parte nici măcar de înmormântare, eu zic că îi este mai bine unui avorton, decât îi este lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Poate exista un om căruia i se naște o sută de fii și care trăiește o viață lungă. El este astfel un om căruia i se înmulțesc anii existenței (pe pământ). Dar este posibil ca în același timp, sufletul lui să nu se sature de lucrurile bune strânse și să nu beneficieze nici măcar de un loc pentru înmormântare. Eu consider că decât să fii ca el, mai bine să exiști ca o ființă care se naște insuficient dezvoltată (și care moare la scurt timp după naștere)!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Dacă unui om i se nasc o sută [de fii] și dacă trăiește mulți ani – oricât de multe ar fi zilele anilor săi – dar sufletul lui nu se satură de bunuri și nici nu are un mormânt, am zis: e mai bine pentru un avorton decât pentru el.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Chiar dacă un om ar avea o sută de copii și ar trăi mulți ani, oricât de mult i s-ar mări numărul zilelor anilor lui, dar dacă nu i se satură sufletul de bunătățile agonisite de el și dacă nici de înmormântare n-are parte, eu zic că o stârpitură este mai fericită decât el.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Dacă ar naște cineva o sută de copii și ar trăi mulți ani și zilele anilor vieții sale ar fi multe, dar nu i s‐ar sătura sufletul de bine și n‐ar avea nici înmormântare, zic: mai bine cel născut înainte de vreme decât el.

Qohelet 6:3 Mawu Ofanana

Geneza 33:5

Esau, ochii, și-a ridicat Și-abia atunci a observat Copiii și femeile. A întrebat, privindu-le: „Spune-mi, te rog, cine sunt ele?” „Nevestele, roabele mele.” „Dar toți aceia, cine sânt?” „Copii, pe care Domnul Sfânt, Robului tău, i-a dăruit.”

Geneza 47:9

Iacov răspunse: „Pe-a mea cale, De când mă aflu pe pământ, Ai mei ani, pân’ acuma, sânt Osută treizeci. Ale mele Zile, puține-au fost și rele, În comparație cu cei, Care au fost părinții mei.”

2 Regi 10:1

În număr, șaptezeci erau Aceia care îl aveau Pe-Ahab, drept tată. Negreșit, Feciorii lui au locuit, În al Samariei ținut. Iehu, atuncea, a cerut Ca să se scrie o scrisoare, Spre-a fi trimisă celor care, Peste Samaria erau Mai mari, celor ce cârmuiau În Izreel, bătrânilor, Precum și-ngrijitorilor Copiilor ce îi avea Ahab. Scrisoarea glăsuia:

2 Regi 9:35

Să facă precum a dorit Iehu. Dar slujitori-acei N-au mai găsit, din trupul ei, Decât palmele mâinilor, O parte a picioarelor, Precum și țeasta capului.

1 Cronici 28:5

Eu, mulți feciori, am dobândit. Doar Solomon a fost găsit, De Domnul, de a fi luat Și pus să fie împărat, Peste poporul Domnului, Precum avuse-n planul Lui.

2 Cronici 11:21

Iar Roboam se dovedea, Cum că pe Maca o iubea, Mai mult decât își îndrăgise Soațele cari le dobândise, Căci optsprezece a ținut. De-asemenea, a mai avut Șaizeci de țiitoare, el. A dobândit în acest fel, Un număr mare de copii: Căci douăzeci și opt de fii Și șaizeci fete, i-au născut Femeile ce le-a avut.

Estera 5:11

Apoi, Haman le-a povestit Despre-ale sale bogății; Le-a spus și despre ai săi fii, Le-a spus și despre împărat, Câte-a făcut, cum l-a-nălțat Atât de mult în vrednicie, Punându-i scaunul să-i fie Mai sus decât al oricărui Slujbaș al împăratului.

Estera 7:10

Din ordinu-mpăratului, Haman în grabă-a fost luat Și dus apoi și spânzurat Chiar pe a lui spânzurătoare. După această întâmplare, Ahașveroș s-a domolit, Căci furia și-a potolit.

Iov 3:11

Oare de ce am mai trăit?! Oare de ce nu am murit ‘Nainte de-a mă fi născut?! Cum, sufletul, nu mi-am pierdut Când maica mea m-a zămislit?

Iov 3:16

Sau poate n-aș mai fi în viață, Nu aș mai fi pe-a lumii față! O stârpitură îngropată – Copilul care, niciodată, Lumina zilei n-a văzut – Aș fi fost eu. Aș fi zăcut

Psalmi 58:8

Ca și un miel, voiesc să piară Toți, de arșița de afară! Soare, să nu mai vadă ei, Ca stârpitura de femei!

Proverbe 17:6

Fiii copiilor, știut Este că a bătrânilor Cunună sunt. Copiilor, Slavă, le sunt ai lor părinți.

Qohelet 4:3

Însă cu mult mai fericit E cel care nu a trăit – Omul care nu s-a născut – Pentru că încă n-a văzut Nimic, din răutatea care Își face mendrele sub soare.

Qohelet 6:4

Căci stârpitura a pierit La naștere chiar, iar apoi S-a-ntors în beznă, înapoi,

Ieremia 22:19

Apoi, îl vor înmormânta Ca pe-un măgar. Va fi târât Și-afară fi-va azvârlit, Departe de poarta pe care Ierusalimu-n zid o are!”

Ieremia 36:30

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta a vorbit, De Ioiachim, cel așezat În Iuda ca și împărat: „Nici unul din urmașii lui – Din fiii împăratului – Nicicând puși nu au să mai fie Pe scaunul cel de domnie Care e al lui David. Iată, Ce soartă cruntă se arată Pentru-al lui Iuda împărat: Trupul său mort va fi lăsat În a căldurii zi să stea, Iar noaptea frigu-l va tăia.

Ieremia 8:2

Oasele lor vor fi luate Și au să fie așezate În fața lunii, soarelui Și a oștirii cerului, În fața căror au slujit, Pe care mult le-au îndrăgit Și-apoi pe care le-au urmat Și căror li s-au închinat. N-au să mai fie adunate Oasele lor, nici îngropate, Fiind lăsate precum sânt, Gunoi s-ajungă, pe pământ.

Matei 26:24

Să știți că Fiul omului – Cum este scris – pe drumul Lui, Va merge, către al Lui țel. Dar vai va fi de omu-acel, Prin care, El este vândut!. Mai bine, nu s-ar fi născut!”