Qohelet 5:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Nu-ți lăsa gura, în păcat, Să te împingă și să spui Către trimisul Domnului: „Pripitu-m-am! Îmi e prea greu!” Să nu mânii pe Dumnezeu, Cumva, prin vorba gurii tale, Ca El să nu afle cu cale – Atunci când e înfuriat – Să nimicească ce-ai lucrat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶ Nu lăsa gura să-ți ducă trupul în păcat, așa încât să-i zici mesagerului: „A fost o greșeală!“. De ce să Se mânie Dumnezeu din cauza glasului tău și să nimicească lucrarea mâinilor tale?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Nu lăsa gura să îți atragă corpul în păcat. Să nu îi zici omului trimis de Dumnezeu: «Promisiunea mea a fost o eroare!» De ce să Se mânie Dumnezeu din cauza promisiunii pronunțate cu gura ta și să distrugă lucrarea făcută de mâinile tale?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Căci când se înmulțesc visele și deșertăciunile și când sunt multe cuvintele, tu teme-te de Dumnezeu!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Nu lăsa gura să te bage în păcat și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: „M-am pripit.” Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale și să nimicească lucrarea mâinilor tale?

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Nu învoi gurii tale să‐ți tragă carnea în păcat și nu zice înaintea îngerului: A fost o greșeală din neștiință. Pentru ce să se mânie Dumnezeu de glasul tău și să piardă lucrul mâinilor tale?

Qohelet 5:6 Mawu Ofanana

Geneza 48:16

Pe-acești copii – să îi vegheze Și să îi binecuvânteze. Să-mi poarte numele, să crească, În țară să se înmulțească!”

Proverbe 23:17

Nu-i pizmui pe mincinoși – Pe oamenii cei păcătoși – Ci-n a ta inimă, mereu, Frică să ai de Dumnezeu,

Qohelet 10:12

Ale-nțeleptului cuvinte Plăcute sunt. Cel fără minte, Cu vorbele sale deșarte, Te va apropia de moarte.

Qohelet 3:14

Iată ce înțeles-am eu: Că tot ce face Dumnezeu, În veci are să dăinuiască. Nicicând n-are să trebuiască De pus ceva sau de scăzut La ceea ce El a făcut. A procedat în acest fel, Ca să se teamă toți de El.

Levitic 4:2

„Atunci când întâmpla-se-va, Păcat să facă cineva, Călcând, fără de voia lui – Cumva – porunca Domnului, Înfăptuind, făr’ a fi vrut, Lucruri ce nu sunt de făcut, Iată ce trebuie-mplinit:

Levitic 4:22

„Dacă cumva, s-a nimerit Și-un cap de-al vostru a greșit, Călcând – fără de voia lui – Astfel, porunca Domnului – Înfăptuind, făr’ a fi vrut, Lucruri cari nu sunt de făcut – Iată ce trebuie-mplinit:

Maleahi 2:7

Iată că preotu-i cel care Știința-n paza lui o are. De-aceea, doar din a lui gură, Mereu, se-așteaptă-nvățătură, Căci el este un sol pe care Domnul oștirilor îl are.

Maleahi 3:1

„Iată dar că trimite-voi Pe al Meu sol care, apoi, Calea are să-Mi pregătească. Deodată are să sosească Domnul, Cel așteptat de voi, Intrând în Templul Său apoi. El este Solul Meu Cel Sfânt, E Solul Cel de legământ, Pe care voi Îl căutați Și Îl doriți și-L așteptați. Iată-L, vine biruitor!” – Zice Domnul oștirilor.

Numeri 15:25

Preotu-n urmă va avea Să facă, prin a sa menire, Pentru popor, o ispășire. Prin jertfele care s-au dat, Păcatul său va fi iertat, Pentru că n-a fost săvârșit De nimenea, în mod voit.

1 Corinteni 11:10

Femeile, necontenit, Pe cap, să poarte, negreșit, Un semn al stăpânirii lor, Din pricina îngerilor.

1 Timotei 5:21

De-asemenea, te rog fierbinte, În fața Tatălui de Sus, A Domnului Hristos Iisus Și-a îngerilor, să păzești Poruncile ce le primești, Făcând ce trebuie făcut, Fără vreun gând de la-nceput, Și fără nici o părtinire.

Evrei 1:14

Întreb acuma: nu sunt, oare, Toți, niște duhuri slujitoare, Trimise, slujbe, să-mplinească, La cei cari au să moștenească Neprețuita-I mântuire, Ce se revarsă peste fire?”

Iacov 1:26

Dacă se crede cineva, Că e religios, cumva, Dar limba nu și-o stăpânește, Prin faptu-acela, dovedește Că el, în inimă, se-nșală, Pentru că, fără îndoială, Zadarnică-i – vă pot a spune – Întreaga lui religiune.

Iacov 3:2

În multe feluri, toți greșim; Un lucru, trebuie să știm: Dacă un om nu a greșit, În vorbă, e desăvârșit, Putând să țină-n mâna lui, Mereu, frâiele trupului.

2 Ioan 1:8

Mereu, și bine vă păziți, Ca rodul muncii voastre, voi, Să nu-l pierdeți, ci, mai apoi, Că meritați – să dovediți – Plată deplină să primiți.