Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Qohelet 2:15 - Biblia în versuri 2014

15 Pe gânduri și m-am întrebat: „De-aceeași soartă voi avea Ca și nebunul, atuncea De ce am fost mai înțelept? Am vreun folos că sunt deștept?” Un gând a început a-mi spune: „Și-aceasta e deșertăciune.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 Atunci am zis în inima mea: „Dacă și pe mine mă așteaptă soarta nesăbuitului, atunci pentru ce am fost eu foarte înțelept?“. Și am zis în inima mea: „Și aceasta este deșertăciune!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Atunci mi-am zis în gândul meu: «Dacă și eu voi ajunge la final ca cel prost, atunci de ce am fost mai înțelept (decât el)?» Și am continuat, zicând în inima mea: «Și acest fapt este ceva absurd!»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Mi-am zis eu în inimă: „Dacă mi se întâmplă și mie cum i se întâmplă celui nesimțit, atunci ce folos că am devenit înțelept și eu?”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Și am zis în inima mea: „Dacă și eu voi avea aceeași soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înțelept?” Și am zis în inima mea: „Și aceasta este o deșertăciune.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Și am zis în inima mea: Cum se întâmplă nebunului așa mi se va întâmpla și mie: atunci pentru ce am fost eu deci mai înțelept? Atunci am zis în inima mea: Și aceasta este deșertăciune.

Onani mutuwo Koperani




Qohelet 2:15
9 Mawu Ofanana  

Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.


Și eu, la rându-mi, m-am trudit În acest fel, căci am voit Ca să văd tot ce e sub soare – Tot ce se face – după care, Am judecat cu-nțelepciune Că totul e deșertăciune. Că tot ce este pe pământ E numai goană după vânt, E ceea ce am constatat.


Și mie însumi mi-am vorbit: „Sporit-am în înțelepciune, Mai mult decât puteau s-adune Cei care-au fost încoronați ‘Naintea mea ca împărați, Peste Ierusalim.” Mereu, În minte adunat-am eu, Înțelepciune și știință.


Căci unde-i multă-nțelepciune, Și mult necaz o să se-adune, Iar cel cari multe știe, are Parte și de durere mare.


Văd lipsă de înțelepciune – Totul e doar deșertăciune! E orice lucru, pieritor – Supus deșertăciunilor.


Mai mult, nu este pomenit Cel înțelept, decât vorbit, Nebunul e. Va fi uitat – Dacă nu chiar când a plecat – Atunci, în ziua următoare. Și-apoi și înțeleptul moare


Atuncea, mă întreb: de ce, Deșertăciunea o sporește Prin vorbele ce le rostește, Dacă nici un folos nu are?


Mă-ntreb: „Cel înțelept ce are, Mai mult decât nebunul, oare?” Sau ce folos a dobândit Omul care-i nenorocit De să se poarte a-nvățat, Față de vii? Ce-a câștigat?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa