Qohelet 2:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Am zis inimii mele: „Vreau, Din fericire să îți dau Să guști. Te-ncerc, cu veselie!” Acum însă, inima-mi știe Să judece cu-nțelepciune Că și-asta-i o deșertăciune.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Am zis atunci inimii mele: „Voi încerca veselia, să văd dacă este bună!“, dar iată că și aceasta este deșertăciune.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ „Atunci mi-am zis: «Voi încerca să văd dacă distracția mă va satisface!» Dar am constatat că și aceasta este ceva fără sens!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Mi-am spus inimii: „Hai, vreau să gust veselia și să văd bunăstarea!”. Dar și aceasta este deșertăciune.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Am zis inimii mele: „Haide! Vreau să te încerc cu veselie și gustă fericirea.” Dar iată că și aceasta este o deșertăciune.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Am zis în inima mea: Vino, acum, te voi încerca cu bucurie; deci, vezi binele! Și iată și aceasta este deșertăciune.

Qohelet 2:1 Mawu Ofanana

Geneza 11:7

Haidem, măsuri ca să luăm, Și limba să le-o încurcăm – Să nu poată să se-nțeleagă – De lucru, praful să se-aleagă!”

2 Regi 5:5

Cel care fost-a împărat În Siria, a cuvântat: „Du-te-n Samaria, la el, Căci voi trimite-n Israel, La împărat, și o solie Și îi voi cere să îți vie În ajutor!” Naman, apoi, S-a-ntors acasă, înapoi. Talanți de-argint a numărat Și-apoi, cu el, zece-a luat. Haine de schimb luat-a – zece – Iar înainte ca să plece, Sicli de aur a luat Cari șase mii s-au numărat. Apoi, cu darul cel bogat, Spre Israel s-a îndreptat.

Psalmi 10:6

Mereu, zice-n inima lui: „În veci, eu sunt de neclintit Și de necazuri sunt scutit!”

Psalmi 14:1

Nebunul zice, tot mereu, Cum că „Nu este Dumnezeu!” Iată că lumea s-a stricat. Un om, măcar, nu s-a aflat, Să cate drumul drept a-l ține, Să facă doar ce este bine.

Psalmi 27:8

Inima-n piept îmi tresălta Și mă-ndemna din partea Ta: „Caută Fața Mea, mereu!”, Și Fața Ta o caut eu!

Proverbe 14:13

De multe ori, chiar când e bine Și râsu-n hohot lanț se ține, Inima poate fi mâhnită, Iar bucuria e sfârșită Destul de trist, în acest caz, Căci e urmată de necaz.

Qohelet 11:9

Fii vesel tinere! Nu sta, Posac, în tinerețea ta. Bucură-ți inima, cât ești Tânăr și vesel să pășești Pe căile ce sunt plăcute Ochilor tăi. Tinere, du-te! Însă să ții minte, mereu, Că pentru toate, Dumnezeu Te va chema la judecată.

Qohelet 2:10

Ceea ce ochii mi-au poftit, Le-am dat mereu. Nu mi-am oprit Nici inima din veselie, Ci bucuroasă-am vrut să fie Când se-nfrupta din truda mea. Atâta doar mi-a fost partea Din osteneală; iar apoi,

Qohelet 2:15

Pe gânduri și m-am întrebat: „De-aceeași soartă voi avea Ca și nebunul, atuncea De ce am fost mai înțelept? Am vreun folos că sunt deștept?” Un gând a început a-mi spune: „Și-aceasta e deșertăciune.”

Qohelet 2:25

Într-adevăr, cine-i acel Om care poate, fără El, Ca să mănânce și să bea Și bucurie de-a avea?

Qohelet 7:4

Toți înțelepții își adună, Acolo, inimile lor; Însă ale netoților, În casa veseliei sânt.

Qohelet 8:15

Am lăudat petrecerea, Căci fericire-aduce ea Bietului om, cât e sub soare, Dând băutură și mâncare. Ea trebuie să-l însoțească, Cât pe pământ o să trudească, În scurta-i viață chinuită Care îi este rânduită.

Isaia 5:5

De-aceea, iată ce-am să-i fac Viei aceleia, de-ndată: Am să-i smulg gardul și călcată Are să fie-atunci, de vite, Iar zidurile construite În jurul ei, le năruiesc.

Isaia 50:11

Voi – care faceți foc și știți, Mereu, ca să îl întețiți, Punând tăciuni – să căutați, Doar în lumină să umblați – Doar în lumina cea pe care, Focul, făcut de voi, o are. Din a Mea mână, vor veni Toate și se vor împlini, Pentru ca să ajungeți voi, Să zaceți în dureri apoi.”

Isaia 50:5

Urechea Mea, de Dumnezeu, A fost deschisă și-atunci Eu Nu M-am împotrivit apoi, Și nici nu M-am tras înapoi,

Luca 12:19

După ce toate-am să le-adun, Eu, sufletului meu, îi spun: Ai bunătăți, câte voiești, Pentru mulți ani. Să te-odihnești, Mănâncă și te veselește! Iată, nimica nu-ți lipsește!”

Luca 16:19

„A fost un om, foarte bogat, Care, mereu, era-mbrăcat Doar în porfir și in subțire. Plină era, de fericire Și de lumină, viața lui.

Luca 16:23

În locuința morților, A suferit îngrozitor, Fiind, într-una, chinuit. Din întâmplare, a privit În sus, și-n ‘naltul cerului, Văzu pe-Avram și-n sânul lui, Pe Lazăr – cel care ședea, La ușa sa, pe când trăia.

Titus 3:3

Adu-ți aminte, că și noi, În vremile de dinainte, Ne-am arătat lipsiți de minte, Ne-ascultători și rătăciți, De pofte și plăceri robiți, Trăind numai în răutate Și-n pizmă, cu al nostru frate; Unii, pe alții, ne uram Și-n acest fel, ne dovedeam Vrednici de-a fi urâți chiar noi.

Iacov 4:13

Acum, voi care cugetați Și-n urmă, ziceți: „Astăzi, noi – Sau mâine – vom pleca apoi, Într-o cetate. După plan, Acolo vrem a sta un an, Să facem neguțătorie, Ca un câștig bun să ne vie!”

Iacov 5:1

„Acuma, seama să luați Voi toți, care sunteți bogați! Să plângeți, să vă tânguiți, Căci, în curând, veți fi loviți Și mari nenorociri apoi, Se vor abate, peste voi.

Iacov 5:5

Doar în plăceri, voi ați trăit Și-n desfătări, cât v-ați aflat, Pe-acest pământ. V-ați săturat Inima voastră-n acest fel, Chiar și în ziua de măcel.