Qohelet 10:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Primul cuvânt ce va să-i vie, Din gură, fi-va nebunie, Iar vorba și-o va încheia, C-o nebunie și mai rea.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Primele cuvinte ale gurii lui sunt prostești, iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Primele cuvinte pe care le pronunță cu gura, sunt prostești; iar ultimele sunt pură nebunie.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Începutul cuvintelor gurii sale sunt nebunie, iar sfârșitul gurii sale este prostia cea mai rea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Începutul cuvintelor gurii lui este prostie: iar sfârșitul vorbirii lui este o nebunie pierzătoare.

Qohelet 10:13 Mawu Ofanana

2 Samuel 19:41

Apoi, bărbații cei pe care Țara lui Israel îi are, Îl întrebară pe-mpărat: „Dar pentru ce ai fost furat, Tu împărate, de-ai noști’ frați Care, în Iuda, sunt aflați? Și pentru ce – cum am văzut – Peste Iordan, ei te-au trecut?”

2 Regi 6:27

„De nu te scapă Dumnezeu, Cum să te scap eu?” – a-ntrebat Al lui Israel împărat. „Să-ți dau venitul cel pe care, Aria mea, sau teascu-l are?”

2 Regi 6:31

Al lui Israel împărat A zis atuncea: „Dumnezeu, Cu toată-asprimea Lui, mereu, Pe mine să mă pedepsească, De am să-l las să mai trăiască Pe Elisei al lui Șafat! Azi, capul îi va fi tăiat!”

Proverbe 13:16

Cel chibzuit, în lucrul său, De cunoștință-i însoțit; Dar cel nebun s-a străduit Ca nebunia, la iveală S-o scoată, fără de sfială.

Proverbe 29:9

Un înțelept și un nebun, Dacă se ceartă, pot să spun Că de-s voioși sau supărați, Nicicând nu vor fi împăcați. Orice strădanie se face, Ei n-au s-ajungă-n veci, la pace.

Qohelet 10:14

Torent de vorbe, va vărsa Omul nebun, din gura sa, Măcar că nimenea nu știe Ceea ce-n urmă va să fie. Dar cine, ca să spună, poate?

Qohelet 5:2

Nicicând dar, să nu te grăbești, Vorbe pripite să rostești Cumva-naintea Domnului, Căci El este în cerul Lui, În timp ce tu ești pe pământ.

Qohelet 7:25

Grăbit apoi, m-am apucat Și lucrurile-am cercetat, Cu gândul să le înțeleg Și-nțelepciune să culeg Din rostul lor. Cu osebire, Chiar a prostiei rătăcire Și-a nebuniei răutate, Vrut-am să le pricep. Din toate

Matei 2:16

Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.

Luca 11:38

Când L-a văzut că nu se spală Și-așteaptă prânzul, cu sfială, Omul privit-a la Iisus;

Luca 6:11

Când n-au avut ce să mai spună, Toți Fariseii au plecat, Furioși, și-apoi, au căutat – Cu cărturarii – să găsească Motive, să-L învinuiască.

Luca 6:2

Când Farisei-au observat Ce fac, le-au zis: „De ce faceți Lucruri pe cari, opriți sunteți, De a le face, în Sabat?”

Ioan 12:10

Când marii preoți au aflat De Lazăr, au și hotărât Că și el trebuie-omorât,

Judecători 14:15

Trei zile-au stat, dar n-au putut Să-i dea răspunsul potrivit. A șaptea zi, când au venit, La soața lui Samson s-au dus Și-apoi, în acest fel, i-au spus: „Du-te și caută, de-ndat’, Să-ndupleci pe al tău bărbat Să dea răspuns la ghicitoare! Sau vă gândiți acuma, oare, Că vreți ca să ne jefuiți? De-aceea vă închipuiți Cum că aici ne-ați adunat? De nu aflăm răspunsu-ndat’, Atunci să știi că-ți punem foc – Ție și alor tăi – pe loc!”