Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 98:3 - Biblia în versuri 2014

3 El – de credincioșia Lui Și bunătatea cea pe care Față de Israel o are – Și-a amintit și a făcut Astfel încât a cunoscut Pământul și întreaga fire, Neprețuita-I mântuire.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 El Și-a amintit de îndurarea și credincioșia Sa față de Casa lui Israel. Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 El Și-a amintit de bunătatea și de consecvența caracterului Său, despre care făcuse promisiuni urmașilor lui Israel. Toate marginile pământului au văzut salvarea pe care ne-a oferit-o Dumnezeul nostru.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 și-a adus aminte de îndurarea și de fidelitatea lui față de casa lui Israél. Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Și-a adus aminte de bunătatea și credincioșia Lui față de casa lui Israel: toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și‐a adus aminte de îndurarea sa și de credincioșia sa către casa lui Israel. Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 98:3
21 Mawu Ofanana  

Pentru că El Și-a amintit De legământ și a vădit Că este plin de îndurare.


Pământu-ntreg va ști de El Și toți se vor întoarce-astfel, La Dumnezeul nostru tare. Toate familiile care Se află pe acest pământ, În fața Domnului Cel Sfânt Veni-vor ca să se închine În vremea care grabnic vine.


Domnul e cel cari, ne-ncetat, Pe noi, ne-a binecuvântat Și teamă are-acest pământ, De Dumnezeul nostru Sfânt.


Al nostru Domn Și-a arătat Neprețuita-I mântuire. Popoarele, de peste fire, Cunosc dreptatea Domnului.


De-aceea zic Eu, către voi: Veniți la Mine, înapoi, Ca să puteți fi mântuiți Voi toți cei care vă găsiți La marginile de pământ, Căci Dumnezeu, numai Eu sânt!


Domnul, astfel, a glăsuit: „E prea puțin să fii numit Drept Rob al Meu, ca să Te duci Și înapoi să Mi-i aduci Pe Iacov și pe cei pe care Israel rămășiță-i are. De-aceea-n vremea ce-o să vină, Am să Te pun să fii Lumină A neamurilor care sânt Pe fața-ntregului pământ, Pentru ca, astfel, mântuire S-aduci peste întreaga fire.”


Popoarele pământului Vedea-vor brațul Domnului – Vedea-vor brațul Său cel sfânt – Iar marginile de pământ Văd mântuirea cea pe care, Al nostru Dumnezeu o are.”


Frumoase sunt, pe munți, în zare, Picioarele acelui care Vești bune-aduce și grăbește Pentru că pacea o vestește. Frumoase sunt, în depărtare, Picioarele acelui care Aduce, peste-ntreaga fire, Vești bune, despre mântuire! Către Sion, el se grăbește Și-n felu-acesta îi vorbește: „Al vostru Domn și Dumnezeu Împărățește, tot mereu!”


Atunci, Îmi voi fi amintit De legământul Meu, pe care Eu l-am făcut, cu fiecare Dintre părinții ăstui neam – Cu Iacov, cu Isac și-Avram. Și tot atunci, de a lor țară, Îmi voi aduce-aminte iară.


Credincioșie-i vei fi dat Lui Iacov și cu îndurare Vei ține jurământul care, Față de-Aveam, Tu l-ai rostit, Căci vei veghea ca împlinit Să fie ceea ce-ai jurat, Părinților noștri, odat’.”


Astfel, arată Dumnezeu, A Sa-ndurare, tot mereu, Celor care părinți ne sânt: Își ține al Său legământ,


Și-astfel, toate făpturile Au să privească, tot mereu, Iertarea de la Dumnezeu.”


Domnul, așa, ne-a poruncit: „Te-am pus să fii, te-am rânduit, Lumina Neamurilor. Deci, Pe-ale pământului poteci, Până la marginile lui, Duci mântuirea Domnului.”


Acum dar, voi așa să știți: Că mântuirea arătată, De Dumnezeu, e ascultată De către Neamuri.” A sfârșit


Într-adevăr, vă dau de știre, Că nu-i nici o deosebire, Între Iudeu și Grec. Nu poți Să îi separi, pentru că toți Numai un singur Domn au, care Este bogat în îndurare Pentru acei ce L-au strigat,


Întreb dar: „N-au auzit ei?” Ba da, pentru că, negreșit, Ale lor glasuri au vorbit, Pe fața-ntregului pământ, Și a pătruns al lor cuvânt În orișicare loc, și-anume, Până la margine de lume.”


Căci Dumnezeul vostru are O nesfârșită îndurare Și nu o să vă părăsească, Nici nu o să vă nimicească. Nu-și uită al Său legământ, Pe care, El, cu jurământ, Cu-ai voști’ părinți l-a încheiat Și nu poate a fi-ncălcat.


Un cântec nou, cu toți cântau, Și-n cântec, astfel glăsuiau: „Tu singur doar, ai fost găsit, Cartea s-o iei, și-nvrednicit Să rupi pecețile pe care, Aceasta, peste ea, le are; Căci Tu ai fost înjunghiat Și astfel, ai răscumpărat, Cu al Tău sânge – cu mult greu – Mulți oameni, pentru Dumnezeu, Căci, către El, aveau să vie, Din orișicare seminție, Din orișicare limbă-anume, Din orișice norod, din lume.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa