Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 98:2 - Biblia în versuri 2014

2 Al nostru Domn Și-a arătat Neprețuita-I mântuire. Popoarele, de peste fire, Cunosc dreptatea Domnului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Domnul Își face cunoscută mântuirea; Își descoperă dreptatea înaintea națiunilor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Iahve Își revelează salvarea; El Își arată dreptatea înaintea popoarelor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Domnul și-a făcut cunoscută mântuirea și-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Domnul Și-a arătat mântuirea, Și-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Domnul și‐a arătat mântuirea, și‐a descoperit dreptatea înaintea ochilor popoarelor.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 98:2
23 Mawu Ofanana  

Popoarele pământului Vedea-vor brațul Domnului – Vedea-vor brațul Său cel sfânt – Iar marginile de pământ Văd mântuirea cea pe care, Al nostru Dumnezeu o are.”


Popoarele se vor uita Să vadă mântuirea ta, Iar împărații au să vină Să vadă slava ta divină. Un nume nou ți se va pune, Cum gura Domnului va spune.


La rândul lor, apoi și ei Îi vor vesti pe toți acei Care urmași au să le fie În vremile ce au să vie, Despre dreptatea Domnului. Urechile poporului Ce se va naște, tot mereu, Despre al nostru Dumnezeu Vor auzi, iar fiecare Va ști a Domnului lucrare.


Deoarece în ea-i vădită – Și-acuma e descoperită – Neprihănirea cea pe care Domnul o dă, la fiecare, Doar prin credință – cum am zis – Și cum e, în Scriptură, scris: „Doar prin credință, negreșit, Trăi-va cel neprihănit”.”


Când vremea Lui are să vie, Mântuit, Iuda, o să fie, Iar Israelul va avea, În locuință, liniștea. Un Nume, El o să primească Și astfel au să Îl numească Toți oamenii din țara voastră, „Domnul, Neprihănirea noastră!”


Domnul, astfel, a glăsuit: „E prea puțin să fii numit Drept Rob al Meu, ca să Te duci Și înapoi să Mi-i aduci Pe Iacov și pe cei pe care Israel rămășiță-i are. De-aceea-n vremea ce-o să vină, Am să Te pun să fii Lumină A neamurilor care sânt Pe fața-ntregului pământ, Pentru ca, astfel, mântuire S-aduci peste întreaga fire.”


„Simon, zis Petru, rob supus Și-apostol, în Hristos Iisus, Către cei care-au dobândit Credința ce s-a dovedit De-același preț cu cea pe care, Noi am primit-o, fiecare, Prin voia Dumnezeului Și a Mântuitorului Nostru, aflat în ceruri, sus – Adică prin Hristos Iisus.


Să fiu și eu, în El, găsit – Nu cu neprihănirea mea, Pe care Legea mi-o dădea – Ci cu acea neprihănire Ce vine peste omenire Și cari, de Dumnezeu, e dată, Doar în credința arătată, În Domnul nost’, Hristos Iisus.


Întreb dar: „N-au auzit ei?” Ba da, pentru că, negreșit, Ale lor glasuri au vorbit, Pe fața-ntregului pământ, Și a pătruns al lor cuvânt În orișicare loc, și-anume, Până la margine de lume.”


„Iată că Neamurile care Nu căutau cu-nfrigurare Neprihănirea, negreșit, Neprihănire-au dobândit Și-anume, cea care e dată Doar prin credința arătată.


Și-astfel, toate făpturile Au să privească, tot mereu, Iertarea de la Dumnezeu.”


Apoi, le-a zis: „O să porniți, Ca Evanghelia s-o vestiți. O veți purta din gură-n gură, S-o afle orișice făptură.


Fiți gata să plecați la drum! Veți face ucenici, de-acum, Din neamurile care sânt, Azi, risipite pe pământ. Iată cum vreau ca să lucrați: Pe toți o să îi botezați În Numele Tatălui Meu, Al Fiului Lui Dumnezeu, Și-al Sfântului Duh. Nu uitați,


Iată, neprihănirea Mea Se-apropie, pentru că ea Nu e departe-acum de voi, Iar mântuirea Mea, apoi, Nu are ca să zăbovească Ci încurând o să sosească. Ea, în Sion, are să stea, Iar în Israel, slava Mea.”


Acela fi-va ne-ncetat – De Domnul – binecuvântat Și va ajunge starea lui A fi pe placul Domnului, Cum Domnul mântuirii sale Are de a găsi cu cale.


În așteptarea împlinirii Nădejdii noastre, a ivirii Slavei, pe care, tot mereu, O are-al nostru Dumnezeu Mântuitor – Hristos Iisus – Care se află-n ceruri, sus.


Pe Cel care n-a cunoscut Nici un păcat, El L-a făcut, Păcat să fie, pentru noi, Ca să putem să fim apoi – Prin El – neprihănirea care, Al nostru Dumnezeu o are.”


Frumoase sunt, pe munți, în zare, Picioarele acelui care Vești bune-aduce și grăbește Pentru că pacea o vestește. Frumoase sunt, în depărtare, Picioarele acelui care Aduce, peste-ntreaga fire, Vești bune, despre mântuire! Către Sion, el se grăbește Și-n felu-acesta îi vorbește: „Al vostru Domn și Dumnezeu Împărățește, tot mereu!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa