Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Psalmi 92:10 - Biblia în versuri 2014

10 Doamne, Tu-mi dai putere mare, La fel precum bivolul are. Cu untdelemn, Tu m-ai stropit,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 Mie însă îmi dai putere ca bivolului sălbatic; sunt uns cu ulei proaspăt.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Dar mie îmi oferi forța taurului sălbatic; și sunt uns cu uleiuri proaspete.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Căci, iată, dușmanii tăi, Doamne, iată, dușmanii tăi vor pieri și se vor risipi toți făcătorii de nedreptate!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Dar mie Tu-mi dai puterea bivolului și m-ai stropit cu untdelemn proaspăt.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Dar tu vei înălța cornul meu ca pe al bivolului; eu sunt uns cu untdelemn proaspăt.

Onani mutuwo Koperani




Psalmi 92:10
19 Mawu Ofanana  

În fiecare dimineață, Am să-i secătuiesc de viață Pe toți cei răi, din a mea țară, Pentru că vreau să stârpesc iară, Nelegiuirile aflate În a lui Dumnezeu cetate.


El este darnic cu cel care Aflat este în lipsă mare, Iar mila lui are să ție, De-acum și până-n veșnicie. Al său cap este înălțat, Fiind cu slavă-ncununat.


Însă pe cei care sunt răi, Mergând pe ocolite căi, Să-i pedepsească Dumnezeu! Să fie nimiciți, mereu! Pacea, în Israel, să vie, Să stăpânească pe vecie!


Acolo, fi-va înălțată Puterea, pentru David dată. O candelă va fi, mereu, Acolo, pentru unsul Meu.


Tărie dăruit-a El, Poporului Său, Israel. Lucrul acesta, ne-ncetat, E pricină de lăudat, Pentru toți credincioșii Lui Și pentru fiii neamului Pe cari îl are Israel Și cari se află lângă El. Să cântați laude, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu!


Atuncea, s-au descoperit Albii de ape și-au ieșit, Astfel, în urmă, la iveală – Ca să Îți deie socoteală – Ascunsa temelie care Ține această lume mare. Doamne, toate s-au întâmplat, În clipa-n care le-ai mustrat, Atuncea când s-a auzit Ce vuiet mare a stârnit Suflarea din nările Tale Cari spulberă totul în cale.


Tu, niciodată, nu mă lași Și-n față la ai mei vrăjmași Masa-mi întind la-al Tău îndemn. Capul mi-l ungi cu untdelemn, Și umpli-al meu pahar astfel Încât mereu dă peste el.


Neprihănirea o iubești; Dar răutatea o urăști. De-aceea Dumnezeul Tău Te-a uns cu untdelemnul Său, Cu untdelemn de bucurie, Căci El Îți hărăzește ție, O altă soartă și Te-a pus Ca dintre toți, să fii mai sus.


Puterea tuturor celor Care sunt răi, am s-o dobor. Însă puterea cea pe care Omul neprihănit o are, Se va spori și, totodată, Are să fie înălțată.


Tu ești fala poporului. Tu ești fala puterii lui. Prin îndurarea-Ți arătată, Puterea noastră-i ridicată,


Astfel, a Mea credincioșie, Cu el – mereu – are să fie, Iar bunătatea Mea cea mare Va fi cu el, fără-ncetare. A lui tărie, tot mereu, Spori-va prin Numele Meu.


Din al Egiptului ținut, L-a scos și, liber, l-a făcut. Iar pentru el, tăria Lui, Este ca a bivolului.


Domnul, de mână, l-a luat Și-apoi, El l-a eliberat, Din al Egiptului ținut. Puternic, astfel, s-a făcut Și a ajuns tăria lui, Precum cea a bivolului. Pe orice neam, îl nimicește, Atunci când i se-mpotrivește. El sfarmă oasele oricui Și-l stinge, cu săgeata lui.


Ne-a ridicat o mântuire” – Sau „corn”, grecește-n tălmăcire – „Puternică, mare, aleasă, La al Său rob, David, în casă,


Acela care ne adună Și ne-ntărește împreună, Ca să ne ungă în Hristos, E Dumnezeu, neîndoios.


Dar voi, cei care ați primit, Din partea Celui Prea Sfințit, Ungerea Lui, cunoașteți bine Acest fapt, nu doar de la mine.


Așa să piară toți cei răi, O Doamne, toți vrăjmașii Tăi! Însă acei ce Te iubesc, Ca soarele se dovedesc, Când peste-naltul cerului Se-arată, în puterea lui.” Țara a căpătat odihnă, În patruzeci de ani de tihnă.


Rugându-se, Ana a spus: „În Dumnezeul Cel de Sus, Se bucură inima mea. Prin El, putere voi avea. Puterea mea, El a-nălțat-o Și nimeni n-a mai clătinat-o. Gura mi s-a deschis, pe dată, Contra vrăjmașilor, căci iată, Se bucură sufletul meu, De sprijinul lui Dumnezeu.


Cei cari sunt ai lui Dumnezeu Vrăjmași, vor tremura mereu, Căci din înaltul cerului, Va arunca tunetul Lui, Asupra lor. Vor fi chemate – În fața Lui – și judecate Chiar și acelea care sânt Margini, pentru acest pământ. Putere, El a revărsat, Mereu, peste-al Său împărat Și-apoi a Unsului tărie ‘Nălțată-n veci, are să fie.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa