Psalmi 91:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Cel care este ocrotit De Cel Prea-Nalt și-Atotputernic, Cel ce odihnă a găsit La umbra Celui cari e veșnic,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Cel ce locuiește la adăpostul Celui Preaînalt se odihnește la umbra Celui Atotputernic.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Cel care locuiește la adăpostul Celui Foarte Înalt, se odihnește la umbra Celui Omnipotent.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Cel care locuiește la adăpostul Celui Preaînalt și se odihnește la umbra Celui Atotputernic

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt și se odihnește la umbra Celui Atotputernic

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Cel ce locuiește în locul ascuns al Celui Preaînalt va rămâne sub umbra Celui Atotputernic.

Psalmi 91:1 Mawu Ofanana

Psalmi 121:5

De El, mereu, vei fi păzit: E umbra ta, care veghează Pe mâna-ți dreaptă. Ești ferit,

Psalmi 17:8

Ca pe a ochilor lumină, Păzește-mă și fă să vină Asupră-mi ocrotirea Ta, Căci adăpost îmi voi căta La umbra aripilor Tale,

Psalmi 25:13

El va trăi în fericire, Și-ai săi urmași, în stăpânire, Țara o vor avea, mereu.

Psalmi 27:5

În zilele necazului, Eu, în coliba Domnului, Am să mă aflu ocrotit, Căci am să fiu adăpostit Sub acoperământul Său. N-o să m-ajungă nici un rău, Căci pe o stâncă – negreșit – De El voi fi adăpostit.

Psalmi 31:20

Tu să-i ascunzi, găsești cu cale, La adăpostul Feței Tale, De toți cei care-i prigonesc, De limbile ce clevetesc. Un adăpost ei au găsit, Căci al Tăui cort i-a ocrotit.

Psalmi 32:7

Tu îmi ești, Doamne, ocrotire Și cu cântări de izbăvire Mă înconjori, pentru că poți, Din mari necazuri să mă scoți. (Oprire)

Psalmi 36:7

Doamne, nicicând nu voi uita Ce scumpă-i bunătatea Ta! Sub ale Tale-aripi, găsesc Un loc unde se-adăpostesc Ai oamenilor fii. Apoi,

Psalmi 52:8

Dar eu, în Casa Domnului, Mă-ncred în bunătatea Lui. Precum măslinul verde, eu Voi fi, stând lângă Dumnezeu.

Psalmi 57:1

Arată milă, Domnul meu, Față de mine, tot mereu! Încredere, în Tine, are Sufletul meu. Loc de scăpare, La umbra aripilor Tale, Îmi caut eu, pe a mea cale, Și-aștept să treacă peste mine, Nenorocirea care vine.

Psalmi 90:1

Doamne, din neam în neam ai fost Al nostru loc de adăpost.

Кынтаря кынтэрилор 2:3

„Iubitul meu e-asemenea Cu pomul falnic ce-a crescut Și într-un măr s-a prefăcut, Printre copacii cei pe care Pe-al ei cuprins, pădurea-l are. Cu mărul, îl aseamăn eu, Printre ceilalți tineri, mereu. Cu drag, la umbra lui eu stau Și-apoi din roadele lui iau, Căci pentru cerul gurii mele, Întotdeauna dulci, sunt ele.

Isaia 25:4

Căci Tu ai fost loc de scăpare, Pentru cel cari – putere – n-are Și pentru cel nenorocit. Un adăpost Te-ai dovedit, În care oamenii se-adună În vremurile de furtună. Ești un umbrar cari izbăvește De arșița ce dogorește. Iată, suflarea cea pe care Omul asupritor o are, Drept vijelie se vădește, Care în ziduri greu lovește.

Isaia 32:2

Căci fiecare va putea Să fie-atunci asemenea Cu adăposturi care sânt Făcute-a apăra de vânt Sau ca un loc pentru scăpare Când vine o furtună mare, Ori cu un râu îmbelșugat Ce curge printr-un loc uscat Și precum umbra cea bogată Care de stâncă este dată, Pe un neprimitor pământ, Ce-i ars de sete și de vânt.

Isaia 8:14

Atuncea, pe acest pământ, El vă va fi un locaș sfânt, Dar și piatră de poticnire Și stâncă de păcătuire A caselor cele pe care Neamul lui Israel le are! Un laț, astfel, El o să fie Și-asemenea o cursă vie, Pentru cei care se vădesc Că în Ierusalim sosesc!

Plângerile 4:20

Acela ce ne-a fost suflare A vieții – unsul cel pe care Îl avea Domnul – înadins, În gropile lor a fost prins. Prins a ajuns să fie el, Cu toate că ziceam astfel: „La umbră, sub ale lui ramuri, O să trăim noi, printre neamuri.”

Езекиел 11:16

Astfel, la oamenii acei, Du-te și spune despre ei: „Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn precum și Dumnezeu: „Chiar dacă-i țin îndepărtați Și printre neamuri răsfirați – În diferite țări – se cheamă Că totuși, Eu – de bună seamă – Un timp, drept Templu le-am slujit În țara-n care au venit.”

Judecători 9:15

Când auzit-a vorba lor, Spinul le-a spus copacilor: „Dacă mă vreți, cu-adevărat, Să fiu al vostru împărat, Atuncea vreau ca să veniți Cu toți și să v-adăpostiți La umbra mea! Altfel, pe loc, Din spin să izbucnească foc, Să-i mistuie, cu para lui, Pe toți cedrii Libanului!”