Psalmi 9:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Pedeapsă dai neamurilor, Iar numele au să le fie Șterse apoi, pentru vecie.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Tu ai mustrat națiunile și l-ai nimicit pe cel rău; le-ai șters numele pentru veci de veci.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Tu ai certat popoarele și l-ai distrus pe cel rău. Le-ai șters numele pentru totdeauna.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ căci tu ai făcut judecata mea și mi-ai făcut dreptate, te-ai așezat pe tron ca judecător al dreptății.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Tu pedepsești neamurile, nimicești pe cel rău, le ștergi numele pentru totdeauna și pe vecie.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Ai mustrat popoarele, ai pierdut pe cei răi, le‐ai șters numele în veci de veci.

Psalmi 9:5 Mawu Ofanana

2 Samuel 17:23

Ahitofel – când a aflat Că sfatul nu i-a fost urmat – Pe-al său măgar, șeaua a pus Și spre cetatea lui s-a dus. În rânduială și-a lăsat Casa și-apoi s-a spânzurat. Cei care l-au găsit, l-au dus Și-ntr-un mormânt, apoi, l-au pus. Locul în cari l-au îngropat Era, de tatăl său lăsat.

Psalmi 149:7

Spre a putea porni apoi, Cu neamurile, un război: Popoarele, să le lovească Și astfel să le pedepsească;

Psalmi 2:1

De ce se-ntărâtă, oare, Neamurile de departe? De ce cugetă popoare Numai la lucruri deșarte?

Psalmi 5:6

Toți cei care minciuni rostesc Pierduți sunt, căci îi pedepsești.

Psalmi 7:12

Dacă, la Domnul, rău-acel Nu se întoarce, eu știu bine Că sabia Și-ascute El Și arcul încordat Și-l ține.

Psalmi 78:55

Cum neamuri, El a izgonit Din fața lor și-a împărțit Țara, s-o ia în stăpânire Spre a rămâne moștenire A semințiilor pe care Neamul lui Israel le are.

Psalmi 79:10

De ce să-ntrebe neamul care, Al Tău popor, în jur, îl are, „Unde e Dumnezeul lor, Care le e izbăvitor?” Să știe toți că, ne-ncetat, Tu răzbuni sângele vărsat, Al celor care robi Îți sânt!

Proverbe 10:7

Omul care-i neprihănit, Are să fie pomenit Mereu, căci binecuvântată E amintirea lui; uitată E pomenirea celui rău, Căci și el și numele său Vor putrezi. Acela care

Proverbe 13:9

Lumina omului cinstit – A omului neprihănit – Arde voios și bezna-nvinge; Candela răilor se stinge.

Ieremia 49:38

„Iată că jilțu-Mi de domnie, Vreau, în Elam, ca să Îmi fie” – Domnul a zis – „și-am să veghez, Acolo ca să Mi-l așez. Îl nimicesc pe cel aflat Peste Elam ca împărat, Precum și pe toți acei cari Se dovedesc ai lui mai mari.”

Plângerile 3:58

Doamne, eu știu că-n orice vreme Doar Tu ai apărat, mereu, Pricina sufletului meu Și viața mi-ai răscumpărat!

Maleahi 4:3

Sub ale voastre tălpi, apoi, Pe cei răi îi veți strivi voi, În ziua ‘ceea rânduită Care de Mine-i pregătită” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Deuteronom 9:14

Mă lasă dar acum, să merg Să-i nimicesc și să le șterg Și numele ce l-au avut, Sub ceruri, pentru ce-au făcut. Apoi, gândesc că este bine, Un mare neam, să fac, din tine – Mai mare decât neamul lor, Decât este acest popor.”

Revelația 19:15

Din a Lui gură, se vedea Cum că o sabie ieșea, Pe Neamuri, ca să le lovească Și-n urmă, să le cârmuiască, Cu un toiag de fier. El are, Apoi, să calce, în picioare, Teascul cu vinul de furie – Teascul cu vinul de mânie – Al Celui care e, mereu, Atotputernic Dumnezeu.

1 Samuel 25:32

David – atunci când a sfârșit Abigail de glăsuit – A zis astfel: „Neîncetat, Să fie binecuvântat Domnul pe care Israel Îl are, pentru că doar El Te-a scos azi, înaintea mea, Să mă oprești! De-asemenea,

1 Samuel 25:39

David a zis, când a aflat: „Să fie binecuvântat Domnul, mereu, căci numai El S-a arătat a fi Acel Cari, pricina, mi-a apărat, Când cu ocări a aruncat Nabal, asupră-mi. Domnul meu M-a-mpiedicat, rău, să-i fac eu, Și a făcut ca el să-i cadă – Chiar răutății sale – pradă. David apoi vorbă-a trimis Abigailei, și i-a zis Precum că ar dori să vie La el, pentru a-i fi soție.

1 Samuel 31:4

Saul a zis, omului său, Cel care armele-i ducea: „Scoate, îndată, sabia Și-omoară-mă! Fă cum am zis, Căci nu vreau ca să fiu ucis, De-ai mei vrăjmași – aici, aflați – Cari, împrejur, nu sunt tăiați! Nu vreau să vină orișicine, Ca să își bată joc, de mine!” Cel care armele-i ducea, N-a vrut să scoată sabia, Pentru că omul s-a temut. Saul, atunci când a văzut Că nu-l ascultă, a luat Sabia și s-a aruncat, Îndată-n ea, și a murit.