Psalmi 77:2 - Biblia în versuri 2014

² Când în necaz mă aflu eu, Iute mă-ndrept spre Domnul meu. Întinse, mâinile mi-au stat, Întreaga noapte, ne-ncetat. Sufletul meu, plin de durere, Nu mai vrea nici o mângâiere.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² În ziua necazului meu L-am căutat pe Stăpânul. Noaptea îmi țineam mâna întinsă și nu amorțea; sufletul meu refuza să fie mângâiat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² În ziua când am avut dificultăți, L-am căutat pe Iahve. Noaptea, mâna mea era întinsă în rugăciune, iar sufletul meu refuza să fie consolat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² [Îmi îndrept] glasul spre Domnul și strig, [îmi îndrept] glasul spre Dumnezeu și el își pleacă urechea spre mine.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mâinile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mângâiere.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² În ziua strâmtorării mele am căutat pe Domnul. Mâna mea era întinsă noaptea și nu înceta; sufletul meu nu voia să fie mângâiat.

Psalmi 77:2 Mawu Ofanana

Geneza 32:28

De-acum, ești „Israel” numit. Numele-acesta, l-ai primit Când tu, cu Domnul, ai luptat, Cu oamenii, și-ai câștigat! Iată ce nume ți-am dat eu: „Cel ce-a luptat cu Dumnezeu.”

Geneza 37:35

Toți fiii – fiicele, la fel – Au vrut să-l mângâie, dar el, Pe toți, i-a-ndepărtat, zicând: „Eu mă voi pogorî, plângând, În locuința morților, La fiul meu.” În drumul lor

2 Cronici 6:28

Când foamete are să fie, Când valul ciumei o să vie, Ori când rugina va cădea, Sau mălura de-asemenea, Ori când lăcuste-au să apară Făcând mare prăpăd în țară, Sau de cumva vrăjmașul rău Va-mpresura poporul Tău – În țara lui, sau în cetate – Când bolile nenumărate Se vor abate peste el, Sau când urgii de orice fel Îl vor lovi, atunci – cumva –

Iov 11:13

Te sfătuiesc, spre Dumnezeu, Să-ți îndrepți inima. Aici, Tu, mâinile, să îți ridici

Psalmi 18:6

În strâmtorarea ce m-a prins – Eu, către Domnul, am strigat Și-n ajutor eu l-am chemat. El, din înaltul cerului – De unde e lăcașul Lui – M-a auzit când L-am strigat, Și-atunci urechea Și-a plecat La glasul meu. M-a auzit

Psalmi 50:15

Mă cheamă dar, când te găsești În strâmtorare. Atunci Eu Te izbăvesc, iar tu, mereu, Ai să Mă proslăvești pe Mine, Căci iarăși îți va merge bine!

Psalmi 55:17

Seara, în zori și la amiază Al meu oftat nu încetează, Căci sufletul îmi geme greu. Dar Domnu-aude glasul meu;

Psalmi 63:6

Când sunt în așternutul meu, De Tine doar îmi amintesc Și doar la Tine mă gândesc,

Psalmi 86:7

Te chem dar, în necazul meu, Pentru că Tu m-asculți mereu.

Proverbe 18:14

Duhul, pe om, îl sprijinește De câte ori omul bolește; Dar duhul când e întristat, De cine fi-va ridicat?

Isaia 26:16

Doamne, ei toți Te-au căutat Când în strâmtoare s-au aflat. Atuncea când i-ai pedepsit, Cu rugi, la Tine, au venit.

Isaia 26:9

Noapte de noapte, îmi tânjește Sufletul meu, căci Te dorește. Ești căutat de duhul meu, În mine Doamne, tot mereu, Când judecățile Îți sânt Îndeplinite, pe pământ. Toți cei de pe a lumii față, Ce este drept, atunci învață.

Ieremia 31:15

În acest fel, Domnu-a vorbit: „Un țipăt greu s-a auzit Din Rama. Plânsul este mare, Iar lacrimile sunt amare. Rahela, pruncii, și-i jelește Și mângâiere nu voiește, Căci pruncii ei dragi nu mai sânt!”

Osea 5:13

Când Efraim își va vedea Balii și de asemenea, Când va vedea Iuda, ce mare Îi este rana ce o are, Fugi-va Efraim de-ndat’, Le cel ce este împărat Peste Asiria – la cel Numit Iareb – chiar dacă el N-are să-l însănătoșească, Nici răni nu o să-i lecuiască.

Osea 6:1

„Haideți, veniți și înapoi, La Domnul, să ne-ntoarcem noi! Chiar dacă El S-a arătat Acela cari ne-a sfâșiat, Tot El este acela care Ne va aduce vindecare. Cu toate că El ne-a lovit – Și-n felu-acesta ne-a rănit – Tot El e-Acela care poate A ne lega rănile toate.

Ioan 11:31

Când plecă Marta, mulți Iudei – Care, în casă, se aflau, Și, mângâiere, încercau Să îi aducă – au ieșit, În urma ei, căci s-au gândit: „Precis că vrea să meargă lângă Mormânt, acolo, ca să plângă.”

Evrei 5:7

El este Cel ce S-a vădit Că, pe pământ, când a trăit – Deși aduse cereri multe Către Acel cari, să-L asculte, Putea mereu, cu lacrimi mari Și-asemeni, cu strigăte tari, Putând să fie izbăvit De moarte, că necontenit, Tatăl din cer L-a ascultat, Căci în evlavie-a umblat –